Alex Gurdila, Jurnalist, membru Inițiativa Europeană

Ziua Internațională a Femeii ne oferă în fiecare an ocazia de a analiza progresele înregistrate în direcția egalității de gen. Analiza evoluției gender gap-ului (decalajului de gen) în Uniunea Europeană dezvăluie o realitate uneori contraintuitivă. 

Deși standardele UE au impus reguli legislative riguroase pentru toate noile state membre, implementarea acestora a interacționat cu moșteniri istorice, culturale și economice profund diferite între Vest și Est. Rezultatul este o Europă cu două viteze și în materie de egalitate de gen: una în care progresul este real, dar inegal, și în care vechile frontiere ideologice ale Războiului Rece continuă să se reflecte, subtil dar persistent, în statisticile privind drepturile femeilor. 

Pentru Moldova, situația e și mai diferită. De la obținerea statutului de candidat în iunie 2022, până la deschiderea negocierilor de aderare în 2024, în Moldova are loc o reconfigurare a peisajului social, inclusiv în ceea ce privește drepturile femeilor și disparitățile de gen.

Evoluția gender gap-ului în Republica Moldova este, și ea, dominată de contraste puternice. Pe de o parte, am înregistrat progrese istorice la nivel de reprezentare politică și reforme instituționale, depășind chiar și media Uniunii Europene. Pe de altă parte, inegalitățile structurale profunde pe piața muncii și povara muncii de îngrijire neplătite continuă să frâneze emanciparea economică a femeilor. 

Un succes al Republicii Moldova în ultimii ani a fost confirmat de Raportul Global al Decalajului de Gen, publicat de Forumul Economic Mondial (WEF). Pentru prima dată în istorie, Moldova a intrat în primele 10 țări din lume, clasându-se pe locul 7, cu un scor de 81,3% din decalajul de gen închis. E o ascensiune impresionată de pe locul 28 ocupat în 2021.

Acest progres a corelat cu consolidarea instituțiilor democratice și accelerarea reformelor pro-europene. Principalul motor al acestei creșteri a fost sub-indicele Political Empowerment, unde Moldova a câștigat +7,5% doar în ultimul an. 

Alegerea Maiei Sandu ca prima femeie președintă a țării, realeasă în 2024, și menținerea unei ponderi de 40% a femeilor în Parlamentul de la Chișinău (începând cu alegerile din 2021 și reconfirmată în 2025) au transformat Moldova într-un lider regional și global în materie de reprezentare politică. Comparativ, media femeilor în parlamentele naționale din UE a fost de 33,6% în 2025.

Dar aici se cam termină lucrurile pozitive. 

Dacă la capitolul putere politică Moldova a depășit așteptările, realitatea economică din teren este îngrijorătoare. Integrarea europeană presupune nu doar armonizare legislativă și realizări pe hârtie, dar și convergență economică. Aici femeile din Moldova se confruntă cu provocări severe.

Datele Biroului Național de Statistică pentru anul 2025 arată un portret dureros: deși femeile sunt mai educate decât bărbații (28,1% dintre femeile de 25-64 ani au studii superioare, față de 20,4% dintre bărbați), ele sunt semnificativ mai puțin prezente pe piața muncii și mult mai slab plătite.

În 2024, gender pay gap (diferența de salarizare) în Moldova a atins un nivel record de 16,6%. Femeile au câștigat în medie cu 2.548 de lei mai puțin pe lună decât bărbații. Această cifră plasează Moldova într-o poziție cu totul diferită față de media UE - 11,1% în 2024.

Rata de ocupare a femeilor în Moldova rămâne printre cele mai scăzute din regiune: doar 40% în 2024, comparativ cu 45,9% pentru bărbați. 

Decalajul de ocupare în câmpul muncii a crescut de la 4,5% în 2013 la 5,9% în 2024. 

Această rată masivă de inactivitate este inclusiv o consecință directă a deficitului de servicii publice de îngrijire a copiilor și vârstnicilor. Povara muncii domestice și de îngrijire neplătite cade aproape exclusiv pe umerii femeilor, limitându-le drastic oportunitățile de a participa pe piața muncii formale sau de a avansa în carieră.

În timp ce Moldova surclasează media UE la capitolele putere politică și educație (datorită ratei ridicate de femei cu studii superioare), înregistrăm mari deficite la indicatorii economici. Egalitatea salarială și ocuparea forței de muncă rămân probleme grave pentru echitatea de gen în Moldova.

Mai mult, aceste decalaje economice se acumulează de-a lungul vieții și culminează la vârsta pensionării. La 1 ianuarie 2026, deși femeile reprezentau 62,5% din totalul pensionarilor, pensia medie a acestora (4.082 lei) era cu aproximativ 18,6% mai mică decât cea a bărbaților (5.013 lei). Acest gender pension gap expune femeile în vârstă la un risc disproporționat de sărăcie. 

Ultimii cinci ani au demonstrat capacitatea extraordinară a Republicii Moldova de a se reforma și de a sparge "tavanele de sticlă" în politică și administrație. Dar pe măsură ce Moldova avansează în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, politicile publice trebuie să se mute de la egalitatea de pe hârtie la egalitatea economică reală. Succesul din parlament nu pune bani în buzunarul femeilor care lucrează 41 de zile pe an gratuit sau celor care sunt forțate să abandoneze piața muncii pentru a-și îngriji copiii.

Pentru ca integrarea europeană să aducă beneficii reale tuturor femeilor din Moldova, viitoarele reforme trebuie să atace direct infrastructura socială a inegalității:

1. Transpunerea urgentă a Directivei UE Work-life balance, pentru a încuraja implicarea taților în creșterea copiilor.
2. Investiții masive în infrastructura de îngrijire (creșe, grădinițe, servicii pentru vârstnici), folosind fondurile din Planul de Creștere al UE.
3. Implementarea unor mecanisme stricte de transparență salarială, similare cu cele adoptate recent la nivelul UE.

Ziua de 8 Martie 2026 ne găsește într-o Moldovă mai europeană și mai reprezentativă politic ca niciodată, dar în care lupta pentru independența economică a femeilor abia a început.

Opiniile exprimate aparțin autorului și nu reflectă în mod necesar poziția mișcării civice Inițiativa Europeană.