Articol editorial semnat de:
Natalia Suceveanu, dr. în drept, conf. univ., expert asociat în dreptul UE, armonizarea legislației și proces legislativ
Carolina Bogatiuc, cofondatoare a mișcării civice „Inițiativa Europeană”

Episodul 2 din 5. Pachet editorial în 5 episoade, bazat pe rapoartele Comisiei Europene 2024–2025, pe Cadrul de negociere cu UE și pe repere europene, internaționale și naționale relevante.

În episodul anterior am arătat de ce legiferarea democratică este un criteriu de aderare și de ce clusterul „Fundamentals” (aspecte fundamentale) rămâne deschis până la final. În acest episod trecem de la arhitectura negocierilor la mecanismele care dau substanță acestei logici: transparența, consultarea publică și dialogul instituțional.

Cadrul de negociere cere explicit ca foile de parcurs și documentele-cheie pentru domeniile fundamentale să fie elaborate după un proces transparent de consultare semnificativă cu actorii relevanți. Această cerință este importantă tocmai pentru că arată că, în aderare, procesul contează la fel de mult ca rezultatul: nu doar ce adoptăm, ci și cum adoptăm.

Ce înseamnă consultare „semnificativă” (în termeni operaționali)

• Consultarea începe devreme (nu după ce soluția este deja „închisă”).
• Documentele suport (nota de fundamentare, opțiunile analizate, estimările de impact) sunt publice.
• Există timp suficient pentru opinii, inclusiv pentru autorități locale și actori economici.
• Se publică o sinteză a recomandărilor primite și modul de integrare a acestora (sau justificarea respingerii).
• Consultarea este reluată dacă proiectul se schimbă substanțial pe parcurs.

Comisia Europeană notează în 2024 că publicarea documentelor suport și termenele mai lungi de consultare ar îmbunătăți procesul, iar în 2025 recomandă întărirea implementării cadrului privind transparența decizională și o informare mai clară despre propunerile acceptate și respinse. Mesajul este : consultarea nu se evaluează doar prin existența ei formală, ci și prin capacitatea procesului de a face vizibil răspunsul instituțional.

Exemple concrete din rapoartele UE și din monitorizările relevante:

• În domeniul sănătății, Comisia notează că noua lege privind medicamentele (iunie 2025) a stabilit un cadru modern și aliniat la UE, dar a fost criticată de reprezentanți ai societății civile și ai comunității medicale pentru lipsa unei consultări suficiente. Exemplul este important nu pentru a contesta obiectivul reformei, ci pentru a arăta că și o reformă utilă își poate pierde din legitimitate dacă procedura este percepută ca insuficient de deschisă. (Comisia Europeană, Raport 2025)

• În procesul de planificare economică, evaluarea Comisiei asupra Programului economic și de reforme 2025–2027 menționează că, din cauza întârzierilor, consultarea publică nu a putut fi organizată în sens larg, deși au fost consultați anumiți experți și think-tank-uri. Acesta este unul dintre cele mai bune exemple despre cum graba administrativă comprimă participarea și transformă consultarea într-un exercițiu incomplet. (Comisia Europeană, Raport 2025)

• În același raport, Comisia notează pozitiv că Programul Național de Aderare 2025–2029 a fost adoptat după consultări largi cu părțile interesate, ceea ce arată că documentele strategice importante pot fi pregătite prin participare atunci când sunt planificate din timp. (Comisia Europeană, Raport 2025)

• În materia electorală, Comisia semnalează că modificări legislative adoptate cu puțin timp înainte de alegeri au afectat certitudinea juridică, iar unele decizii luate în zilele dinaintea scrutinului au ridicat probleme privind remediul efectiv. Lecția este clară: atunci când regulile se schimbă prea des sau prea târziu, chiar și intențiile declarate legitime pot eroda încrederea în stabilitatea cadrului juridic. (Comisia Europeană, Raport 2025)

• La nivel parlamentar, Comisia observă că în 2024 nu au existat ședințe plenare dedicate inițiativelor opoziției, contrar regulamentului, iar polarizarea politică a afectat eficiența funcțiilor parlamentare. (Comisia Europeană, Raport 2025)

• În legislatura a XI-a, 50% dintre legi au fost adoptate în două lecturi în mai puțin de 30 de zile, 25% au fost votate în două lecturi în aceeași zi, iar pentru 57 de proiecte termenul dintre prima și a doua lectură a fost atât de scurt încât dreptul de a formula amendamente a fost, în fapt, restrâns. Pentru 66% dintre proiectele pentru care au fost anunțate consultări publice nu au fost elaborate sau publicate sinteze ale consultărilor. Aceste date descriu nu doar o problemă de procedură, ci și una de calitate democratică a legiferării. (expert Promo-LEX, publicat pe platforma „Inițiativa Europeană”, 2026)

• Parlamentul European atrage atenția că reformele importante nu trebuie făcute în grabă sau din motive politice. Presiunea de a respecta termene politice sau folosirea procedurilor accelerate poate afecta calitatea legilor și funcționarea instituțiilor. În același timp, liderii politici și societatea civilă au un rol important în menținerea sprijinului public pentru integrarea europeană și în explicarea reformelor către cetățeni. (Rezoluția Parlamentului European privind strategia de extindere a UE, 2026)

• În materia transparenței parlamentare curente, monitorizările Promo-LEX din 2025 arată un alt tip de vulnerabilitate: modificări foarte mari și foarte târzii ale ordinii de zi, ceea ce afectează previzibilitatea și înțelegerea proiectelor supuse votului. În 8 mai 2025, ordinea de zi a fost modificată în proporție de 100%; în 19 iunie 2025, în proporție de 192%; iar în 3 iulie 2025, în proporție de 233%. Acest tip de practică nu înseamnă doar dezordine procedurală, ci comprimarea deliberării. (Promo-LEX, monitorizări parlamentare 2025)

Evoluții pozitive care trebuie consolidate:

• Guvernul a creat platforme consultative permanente în administrația publică centrală (8 din 14 ministere, în 2024), cu recomandarea ca acestea să fie generalizate și folosite pentru a îmbunătăți calitatea consultărilor. (Comisia Europeană, Raport 2024)
• A fost creat un grup interinstituțional de funcționari specializați în procedurile de consultare publică. (Comisia Europeană, Raport 2024)
• În 2025, s-a inițiat un grup de lucru pentru modificarea cadrului de transparență decizională. (Comisia Europeană, Raport 2025)

Mesajul episodului 2:
Consultarea nu este o formalitate. Ea este infrastructura de încredere care permite reforme durabile, reduce riscul de contestare și împiedică transformarea grabei în metodă.

Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția mișcării civice Inițiativa Europeană.