Pe 2 octombrie a avut loc Comunității Politice Europene (CPE)  în Copehhaga, Danemarca. Pentru Republica Moldova miza era mult mai mult decât un simplu dialog diplomatic. Participarea la cel de-al șaptelea summit a fost un test de maturitate politică și o oportunitate strategică de a accelera un vis național: integrarea deplină a Moldovei în UE. Într-o Europă preocupată de drone, război hibrid și unitate în fața agresiunii, Moldova a reușit să se impună pe agendă nu ca o problemă, ci ca parte a soluției.

CE SUBIECTE AU FOST ABORDATE

Summitul a avut loc într-un context internațional sumbru. Discuțiile despre crearea unui "zid de drone" pe flancul estic, despre utilizarea activelor rusești pentru a sprijini Ucraina și despre contracararea dezinformării au dominat agenda. Aceste teme, deși par îndepărtate de viața de zi cu zi a cetățeanului, sunt, de fapt, direct conectate la securitatea și prosperitatea Republicii Moldova. Fiecare decizie luată pentru a întări granițele UE este o garanție în plus pentru suveranitatea noastră.

MOLDOVA SCHIMBĂ NARATIVUL

Însă adevăratul succes al delegației de la Chișinău nu a constat doar în participarea la aceste discuții, ci în capacitatea de a schimba narativul. Președinta Maia Sandu a mers la Copenhaga atât pentru a cere sprijin, cât și pentru a prezenta un mandat popular clar și de necontestat pentru Europa, validat recent la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Acest vot de încredere a oferit liderilor europeni – de la Paris și București, până la Varșovia și Bruxelles – certitudinea că investiția politică și financiară în Moldova este una sigură și durabilă.

Momentul definitoriu al prezenței moldovenești a fost, fără îndoială, reuniunea strategică găzduită de Președinta Sandu. Aducerea la aceeași masă a liderilor Franței, României, Poloniei și a altor lideri din cadrul UE a transmis un mesaj puternic: Moldova nu mai este singură. Sprijinul pentru parcursul nostru european este ferm, coordonat și se traduce în pași concreți. Declarațiile optimiste, precum cea a președintelui român Nicușor Dan, care a vorbit despre "pașii următori pentru aderarea efectivă" și a avansat orizontul anului 2028, nu sunt simple vorbe de curtoazie diplomatică. Ele reflectă o voință politică reală, alimentată de progresele de la Chișinău și de înțelegerea faptului că extinderea UE este, în primul rând, o investiție în pace și stabilitate.

REPOZIȚIONARE STRATEGICĂ PENTRU MOLDOVA

Mai mult, Moldova a reușit să se repoziționeze strategic. Dincolo de statutul de țară vulnerabilă la granița UE, a demonstrat că poate oferi lecții valoroase. Experiența noastră în combaterea războiului hibrid, a dezinformării și a tentativelor de destabilizare a fost prezentată ca un studiu de caz. Astfel, Moldova nu este doar un scut de securitate la granița estică, dar un laborator al rezilienței democratice, a cărui expertiză devine vitală pentru întreaga Europă. Această nouă postură, de contributor activ la securitatea europeană, crește exponențial relevanța și influența țării în UE.

REZULTATE 

Desigur, summitul de la Copenhaga nu a oferit soluții miraculoase. Rezultatele concrete au fost limitate, iar provocările rămân imense. Drumul Moldovei spre UE este încă presărat cu reforme dificile, în special în justiție și combaterea corupției, și cu necesitatea de a consolida economia pentru a face față pieței unice. 

A fost momentul în care agenda Republicii Moldova și agenda securității europene s-au suprapus mai clar ca niciodată. A fost confirmarea că eforturile și sacrificiile cetățenilor, care au ales ferm democrația și statul de drept, sunt văzute și apreciate la cel mai înalt nivel. Summitul a arătat că, într-o lume a incertitudinilor, drumul european al Moldovei este o certitudine, susținută de cei mai puternici parteneri.

Alex Gurdila, Jurnalist, membru Inițiativa Europeană