Stas Madan, Director program „Mediu de afaceri și IMM”, Expert-Grup

Una din știrile care apare periodic în spațiul public este despre decizia autorităților de a se retrage din diferite acorduri din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Totul a culminat la începutul lunii aprilie, când Parlamentul a adoptat, în lectură finală, denunțarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente, a Protocolului aferent și a Statutului CSI, documente care conferă Republicii Moldova statut de membră a organizației^[1]. Totodată, datele Guvernului din martie 2026^[2] relevă că până în prezent, din cele 283 de acorduri CSI, 71 au fost deja denunțate de țara noastră, iar aproximativ 60 sunt în proces de examinare.

Retragerea din CSI părea ceva de domeniul fantasticului în anul 1997 când în medie 7 din 10 dolari încasați din exporturile moldovenești proveneau din piețele CSI sau chiar și în anul 2010, când încă 4 din 10 dolari din exporturi aveau proveniență din această piață. Totuși, o serie de factori precum: i) agresiunea nejustificată și brutală a Federației Ruse asupra Ucrainei, ii) avansarea în procesul de integrare europeană, dar mai ales iii) scăderea relevanței economice a CSI pentru Moldova dictată preponderent de politicile Rusiei marcate de discriminări, șantaj și lipsă de predictibilitate au adus țara noastră în fața unui fapt verosimil și inevitabil – perspectiva unei retrageri complete din acordurile CSI. 

Denunțarea acordurilor constitutive ale CSI menționată mai sus nu implică automat încetarea participării Republicii Moldova la acordurile sectoriale încheiate în cadrul acestei organizații. Acestea au caracter juridic autonom și pot continua să producă efecte, în măsura în care părțile nu decid denunțarea lor. În acest sens, retragerea din CSI reprezintă mai degrabă o dezangajare instituțională decât o ruptură economică imediată. De exemplu, Republica Moldova continuă să aplice în relațiile cu statele membre CSI a tratatelor preponderent în domeniul comercial-economic, cum ar fi Acordul privind zona de liber schimb, atât timp cât acestea servesc intereselor economice ale țării. Totuși, pe măsura aproprierii momentului aderării la Uniunea Europeană, chiar și aceste acorduri economice sunt pasibile de a fi denunțate. În acest context, analiza dată vine să arate cum a evoluat în timp interacțiunile economice ale Moldovei cu statele CSI, care este nivelul actual de expunere economică față de aceste piețe și care sunt implicațiile economice ale ieșirii totale din acordurile CSI.

Ce reprezintă CSI și care este relevanța sa economică

Comunitatea Statelor Independente (CSI) reprezintă o organizație regională creată în 1991, în urma destrămării Uniunii Sovietice, având ca scop menținerea unor legături de cooperare între fostele republici unionale. Din punct de vedere juridic și instituțional, CSI nu este o organizație de integrare profundă (precum Uniunea Europeană), ci mai degrabă o platformă flexibilă de coordonare interguvernamentală, fără mecanisme supranaționale puternice și fără obligații stricte de armonizare a politicilor economice. În practică, multe dintre deciziile adoptate în cadrul CSI au caracter de recomandare, iar implementarea lor depinde de voința statelor membre. 

Printre obiectivele CSI se numără și Cooperarea în domeniul politic, economic, de mediu, umanitar, cultural și alte domenii, dar și Dezvoltarea economică și socială cuprinzătoare și echilibrată a statelor-membre în cadrul unui spațiu economic comun, cooperarea și integrarea interstatală^[3]. Totodată, printre organele statutare ale comunității sunt și Consiliul economic, dar și Judecătoria economică. Realitatea activității CSI de la fondare până în prezent arată că această structură a rămas una slab instituționalizată și a evoluat mai degrabă ca un cadru de dialog și cooperare decât ca o uniune economică funcțională.

Din perspectivă economică, relevanța CSI pentru statele membre a fost concentrată în principal în jurul unor acorduri sectoriale, cel mai important fiind Tratatul privind Zona de Liber Schimb din 2011, care a facilitat comerțul cu bunuri între statele participante prin reducerea sau eliminarea tarifelor vamale. Totuși, chiar și acest instrument a funcționat mai degrabă ca un cadru juridic de bază, întrucât relațiile economice reale au fost frecvent influențate de factori politici, bariere netarifare sau măsuri unilaterale (de exemplu, restricții comerciale aplicate în mod selectiv). Această lipsă de coerență în respectarea acordurilor nu este străină de Republica Moldova. Fie că vorbim de embargoul impus de Rusia pe vinuri în septembrie 2013, fie că vorbim de aplicarea taxelor vamale la cele mai exportate produse moldovenești în Rusia începând cu anul 2014 și ulterior cu aplicare selectivă și limitată ca instrument de presiune politică, aceste fapte vorbesc de la sine. În plus, CSI nu a reușit să dezvolte o piață comună pentru servicii, capital sau forță de muncă comparabilă cu alte blocuri economice, iar fluxurile de investiții și integrarea lanțurilor valorice între statele membre au rămas limitate. Organizația Mondială a Comerțului (OMC) clasifică acordul CSI de liber schimb drept un acord regional limitat la comerțul cu bunuri, ceea ce reflectă nivelul relativ redus de integrare economică^[4].

Implicațiile economice ale ieșirii Moldovei din acordurile CSI au fost evaluate prin analiza indicatorilor cheie care definesc nivelul de integrare economică în cadrul unei asemenea organizații și anume: i) comerțul extern, atât la nivel de exporturi, cât și importuri, ii) investițiile străine directe și iii) remitențele.

Exporturi - reorientare structurală determinată de factori politici și economici

Reorientarea exporturilor moldovenești dinspre CSI către Uniunea Europeană reprezintă o transformare structurală profundă, determinată atât de factori economici, cât și geopolitici. Ponderea exporturilor către CSI s-a redus de la 69,6% în 1997 la doar 5,9% în 2025, în timp ce UE a devenit principala piață, ajungând la 67,5%. Această inversare reflectă un proces de lungă durată, accelerat de două forțe majore: pe de o parte, aprofundarea relațiilor comerciale cu UE (sistemul de preferințe comerciale autonome, apoi Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător - DCFTA, intrat în vigoare în 2014), iar pe de altă parte, deteriorarea relațiilor comerciale cu Federația Rusă.

Un rol decisiv în această reorientare l-au avut embargourile și restricțiile comerciale impuse de Rusia în mai multe valuri (2006, 2013-2014, ulterior cu aplicare frecventă de taxe vamale), care au afectat în special exporturile agroalimentare moldovenești (vinuri, fructe, produse procesate). Aceste șocuri au forțat firmele să caute piețe alternative, iar UE a devenit opțiunea naturală, oferind acces preferențial, stabilitate instituțională și predictibilitate. DCFTA a facilitat această tranziție prin eliminarea tarifelor, armonizarea standardelor și integrarea treptată în lanțurile valorice europene. Ulterior, obținerea statutului de țară candidată la UE a consolidat această direcție, oferind un cadru de așteptări clare privind integrarea economică pe termen mediu.

Structura exporturilor moldovenești pe grupe de țări

Sursa: calcule în baza datelor BNS

Pe categorii de produse, exportul spre CSI a devenit limitat și mai de nișă

Structura exporturilor moldovenești către CSI s-a restrâns semnificativ ca volum și a devenit concentrat tot mai mult pe un număr limitat de produse, ceea ce indică o dublă transformare: reducerea importanței acestei piețe și specializarea exporturilor rămase. Valoarea totală a exporturilor către CSI a scăzut de la 624 mil. USD în 2010 la 241,6 mil. USD în 2024, în timp ce ponderea acestora în total exporturi s-a diminuat de la 40,5% la doar 6,8%. În același timp, TOP 10 produse livrate către aceste piețe au ajuns să reprezinte 85,5% din exporturile către CSI (față de 65,8% în 2010), ceea ce sugerează o concentrare mai ridicată și o oarecare dependență pe nișe specifice mai degrabă decât o relație comercială diversificată.

Din punct de vedere structural, exporturile către CSI au rămas dominate de produse agroalimentare și bunuri cu grad relativ redus de prelucrare, însă cu o diminuare clară a unor categorii tradiționale. Exporturile de băuturi alcoolice (în special vinuri) au scăzut de la 144,9 mil. USD în 2010 la 41,7 mil. USD în 2024, iar preparatele din fructe și legume s-au redus de peste 10 ori (de la 33,9 mil. USD la 3,3 mil. USD), reflectând impactul embargourilor și pierderea piețelor tradiționale. În schimb, unele categorii precum fructele proaspete (86,5 mil. USD în 2024) sau hârtia și cartonul (8,5 mil. USD) au rămas relativ reziliente, iar în unele cazuri chiar și-au consolidat poziția. Totodată, se observă o prezență limitată a unor produse industriale (mașini, vehicule, mase plastice), însă cu valori relativ reduse și tendințe oscilante.

Din perspectiva dependenței actuale și a riscurilor asociate ieșirii din CSI, expunerea este concentrată în câteva segmente specifice. Produsele farmaceutice (cu o cotă de 49,4% din exporturile acestui sector direcționate spre CSI), fructele (30,6%), hârtia/cartonul (36,9%) și băuturile (15,4% din total exporturi, dar și o valoarea ridicată în mărimi absolute: 41,7 mil. USD) rămân cele mai dependente de această piață. Analizând la nivel și mai granular, în anul 2024 cea mai mare dependență era consemnată în cazul exporturilor de mere către Federația Rusă (46 din totalul de 76 mil. USD) și vinuri în vrac către Belarus 23 din 49 mil. USD).

Exporturile în CSI pe categorii de produse și dependența de piața CSI

	Categoria de produse	2010	2015	2020	2024	Cota CSI în total, 2024
1	08 ..Fructe comestibile si nuci; coji de citrice sau de pepeni	104.740	79.150	120.596	86.535	30,6%
2	22 ..Băuturi, lichide alcoolice si oțet	144.856	75.233	62.936	41.679	15,4%
3	30 ..Produse farmaceutice	57.329	65.434	49.204	26.122	49,4%
4	84 ..Reactoare nucleare, cazane, mașini, aparate si dispozitive mecanice; pârți ale acestora	40.919	35.869	14.184	17.522	14,9%
5	48 ..Hârtie si carton; articole din pasta de celuloza, din hârtie sau din carton	4.196	3.782	5.578	8.511	36,9%
6	10 ..Cereale	6.878	9.465	6.788	8.069	2,8%
7	87 ..Vehicule terestre, altele decât materialul rulant de cale ferata si tramvai; pârți si accesorii ale acestora	6.353	7.543	4.013	5.754	10,6%
8	61 ..Îmbrăcăminte si accesorii de îmbrăcăminte tricotate sau croșetate	1.199	8.889	15.193	4.655	5,6%
9	39 ..Materiale plastice si articole din material plastic	10.010	10.947	3.812	4.474	9,1%
10	20 ..Preparate din legume, din fructe, nuci sau din alte pârți de plante	33.930	13.018	10.558	3.269	2,4%
	TOP10 produse exportate în CSI	410.410	309.328	292.864	206.591	15,2%
	TOP10 în total exporturi către CSI	65,8%	62,8%	77,7%	85,5%
	Total exporturi în CSI	624.003	492.295	376.963	241.596
	TOTAL EXPORTURI	1.541.487	1.966.837	2.467.106	3.555.062
	Ponderea CSI în total	40,5%	25,0%	15,3%	6,8%

Sursa: datele BNS, calculele autorului

Importuri - reducerea dependenței de CSI și reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare

Pe partea de importuri, reorientarea este la fel de pronunțată. Ponderea importurilor din CSI a scăzut de la 51,6% în 1997 la doar 3,0% în 2025, ceea ce reflectă o diminuare aproape completă a dependenței directe de această regiune. Această evoluție este explicată în mare măsură de reducerea dependenței energetice de Rusia (în special după crizele energetice din 2021–2023), îngreunarea rutelor de aprovizionare din aceste țări urmare a agresiunii rusești în Ucraina, dar și de diversificarea generală a importurilor către alte surse de aprovizionare. Totodată, scăderea abruptă a ponderii importurilor din CSI în 2024-2025 se explică și prin faptul că începând cu anul 2024 Ucraina nu mai este reflectată în statistica națională în acest grup de țări.

Structura importurilor moldovenești pe grupe de țări

Sursa: calcule în baza datelor BNS

Uniunea Europeană a devenit principalul furnizor pentru economia moldovenească, cu o pondere de 54,1% în anul 2025, însă creșterea acesteia a fost mai moderată decât în cazul exporturilor. Aceasta se explică prin natura structurii importurilor, care include bunuri intermediare, energie și produse de consum provenite din multiple regiuni.

În acest context, factorii geopolitici au jucat un rol similar ca și în cazul exporturilor. Tensiunile cu Rusia, restricțiile comerciale și riscurile de securitate au determinat autoritățile și mediul de afaceri să reducă expunerea față de CSI. În același timp, apropierea de UE a facilitat accesul la noi furnizori și standarde, dar fără a elimina necesitatea diversificării globale. 

Relevanța economică a pieței CSI este în cădere accelerată la produsele importate

Structura importurilor din CSI s-a schimbat esențial, marcată în primul rând de colapsul importurilor energetice și reducerea drastică a dependenței agregate. Valoarea totală a importurilor din CSI s-a diminuat de la circa 1,26 mld. USD în 2010 la 346 mil. USD în 2024, iar ponderea acestora în total importuri a scăzut de la 32,6% la doar 3,8%. Această ajustare este determinată aproape integral de prăbușirea importurilor de combustibili minerali (de la 520 mil. USD în 2010 la doar 20 mil. USD în 2024), ceea ce reflectă reconfigurarea surselor energetice, în mod special eliminarea dependenței de importurile de gaze naturale din Federația Rusă. În paralel, TOP 10 produse în total importuri din CSI și-au menținut o pondere ridicată (59,1% în 2024), sugerând că relațiile comerciale rămase sunt concentrate în special pe câteva categorii specifice.

Din punct de vedere structural, profilul importurilor din CSI s-a mutat de la energie către bunuri intermediare și produse agroalimentare. Importurile de îngrășăminte au crescut constant (până la 55,4 mil. USD în 2024) și au devenit cea mai importantă categorie, în timp ce produsele alimentare diverse și legumele au înregistrat creșteri sau mențineri la niveluri relativ ridicate. În același timp, o serie de produse industriale (articole din fier și oțel, mase plastice) au cunoscut scăderi accentuate după 2020, indicând substituția acestora din alte piețe. Se remarcă și creșterea unor fluxuri mai atipice, precum importurile de metale și articole asociate (inclusiv metale prețioase), care ajung la 17,5 mil. USD în 2024.

Din perspectiva dependenței actuale, expunerile asociate ieșirii din CSI sunt limitate și concentrate în câteva segmente. Îngrășămintele rămân cea mai expusă categorie, cu o dependență de 61,3% față de sursele din CSI, urmate de metalele și articolele asociate (45,7%) și, într-o măsură mai mică, produsele alimentare (în special preparate alimentare - 21,0% și legume - 18,6%). În contrast, produsele energetice (combustibilii), care reprezentau anterior principala vulnerabilitate, au ajuns la o cotă marginală (1,3%).

În ansamblu, structura actuală a importurilor din CSI pe grupe de produse arată că dependența de această piață este în mare parte depășită, existând unele expuneri punctuale în agricultură și anumite lanțuri industriale, care ar putea necesita măsuri de diversificare în contextul unei retrageri complete din acordurile CSI.

Importurile din CSI pe categorii de produse și dependența de piața CSI

	Categoria de produse	2010	2015	2020	2024	Cota CSI în total, 2024
1	31 ..Îngrășăminte	18.524	45.786	52.915	55.408	61,3%
2	21 ..Preparate alimentare diverse	26.096	30.248	37.911	26.207	21,0%
3	27 ..Combustibili minerali, uleiuri minerale si produse rezultate din distilarea acestora; materiale bituminoase; ceara minerala	520.366	362.425	278.205	20.299	1,3%
4	07 ..Legume, plante, rădăcini si tuberculi alimentare	938	7.385	17.911	19.061	18,6%
5	71 ..Perle naturale sau de cultura, pietre prețioase sau semiprețioase, metale prețioase, metale placate sau dublate cu metale prețioase si articole din aceste materiale; imitații de bijuterii; monede	2.918	3.921	5.234	17.548	45,7%
6	73 ..Articole din fonta, fier sau din otel	31.430	21.690	42.427	17.102	9,0%
7	30 ..Produse farmaceutice	18.231	14.630	26.212	14.415	4,5%
8	19 ..Preparate pe baza de cereale, de faina, de amidon, de fecule sau de lapte; produse de patiserie	22.564	20.651	30.394	13.097	13,0%
9	39 ..Materiale plastice si articole din material plastic	35.343	34.987	62.003	11.318	3,1%
10	4 ..Lapte si produse lactate; oua de păsări; miere naturala; produse comestibile de origine animala, nedenumite si necuprinse in alta parte	17.088	15.765	32.087	10.058	6,8%
	TOP10 produse importate în CSI	693.498	557.488	585.300	204.515	6,7%
	TOP10 în total importuri către CSI	55,2%	54,8%	44,4%	59,1%
	Total importuri din CSI	1.256.852	1.018.111	1.317.722	346.283
	TOTAL IMPORTUR	3.855.289	3.986.820	5.415.988	9.065.185
	Ponderea CSI în total	32,6%	25,5%	24,3%	3,8%

Sursa: datele BNS, calculele autorului

Investițiile străine directe din CSI – mari pe hârtie, în realitate – datoriile Moldovagaz către Gazprom contestate de Guvern

Un alt subiect important în contextul ieșirii din CSI îl reprezintă implicațiile Investițiilor Străine Directe (ISD), care formează una dintre cele mai profunde forme de integrare economică între o țară și economiile de origine ale investitorilor, deoarece implică nu doar fluxuri de capital, ci și transferuri de tehnologie, know-how managerial, standarde de producție și acces la piețe externe. Judecând după statisticile BNM, în anul 2024 cota investitorilor din CSI în stocul total de ISD din Republica Moldova constituia 721 mil. USD sau circa 15,1% din total, o sumă și pondere aparent deloc neglijabilă. Din această sumă, ponderea investițiilor care figurează din Rusia constituie circa 99,2% din total, restul statelor CSI având cote neînsemnate.

Totuși, la o analiză mai minuțioasă a datelor, descoperim că 90% din totalul ISD care figurează din CSI sunt îndreptate în sectorul energetic, iar după modul de efectuare a investițiilor, descoperim că aceasta este în proporție totală dominată de investiții sub formă de instrumente de datorie, în timp ce investițiile în capital au chiar valoare negativă. Așadar, structura ISD provenite din Federația Rusă evidențiază o particularitate clară - acestea sunt dominate aproape integral de componenta de datorie, în timp ce capitalul propriu este practic inexistent sau chiar negativ. 

Această configurație indică faptul că nu este vorba despre investiții clasice, orientate spre dezvoltare și creare de capacități productive, ci mai degrabă despre relații financiare intra-grup. În mod concret, ponderea covârșitoare a acestor datorii este asociată relației dintre Gazprom și Moldovagaz, unde livrările de gaze naturale acumulate în timp au generat obligații financiare semnificative, acestea fiind reflectate în statisticile ISD conform metodologiei internaționale. 

Prin urmare, nivelul ridicat al ISD din Rusia nu trebuie interpretat ca un semnal al unei prezențe investiționale active sau al unor fluxuri noi de capital, ci mai degrabă ca o expresie contabilă a dependenței energetice istorice a Moldovei. Componenta de datorie surprinde în mare măsură acumulările din trecut și relațiile contractuale în sectorul gazelor, în timp ce capitalul propriu negativ reflectă retrageri de investiții sau performanțe financiare slabe ale unor entități. În acest context, ISD din Rusia reprezintă, în esență, mai mult o poziție de pasiv extern decât o sursă reală de investiții productive în economie. Mai mult decât atât, conform unui audit internațional solicitat de Guvernului RM^[5] și efectuat de două companii cu renume internațional, Wikborg Rein și Forensic Risk Alliance, din Norvegia și Marea Britanie^[6], Moldovagaz ar avea argumente solide pentru a contesta sau a solicita reducerea semnificativă a datoriei imputate de Gazprom, întrucât o parte importantă a acesteia este fie neconfirmată, fie juridic fragilă sau chiar neexecutabilă.

Prin urmare, din perspectiva implicațiilor ieșirii Moldovei din CSI, aceasta nu va avea un impact negativ asupra investițiilor străine directe din țară, având în vedere profilul investițiilor existente din CSI enunțat mai sus. 

Stocul Investițiilor Străine Directe în economia Moldovei, mil. USD

Nr	Țara	Investiții directe în economia națională, total				Capital propriu	Instrumente de natura datoriei
		2010	2015	2020	2024	2024	2024
1	Cipru	251	219	717	740	700	41
2	Federația Rusă	656	747	823	715	-29	744
3	Olanda	420	334	415	509	491	19
4	România	190	147	382	460	407	53
5	Germania	140	133	216	313	192	121
6	Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord	145	86	202	275	257	17
7	Bulgaria	6	10	179	264	261	3
8	Austria	39	39	182	238	213	25
9	Franța	239	206	184	215	211	4
10	Ungaria	22	17	135	169	169	1
11	Italia	116	137	156	152	122	30
12	Elveția	44	22	94	85	74	11
13	Turcia	34	28	49	82	57	25
14	Grecia	24	18	32	79	65	14
15	Estonia	10	9	31	78	77	1
	Total	2,927	2,633	4,184	4,789	3,596	1,193

Sursa: datele BNM, Ancheta Coordonată a Investițiilor Directe

Remitențele din Rusia - de la peste un miliard de dolari la derizoriu

Dincolo de comerțul extern și ISD, implicațiile ieșirii Moldovei din CSI nu pot fi omise și prin prisma remitențelor, având în vedere că piața CSI, în mare parte Rusia, a fost mult timp un pol de atracție pentru forța de muncă din Republica Moldova. În fond, și remitențele reprezintă o formă importantă de integrare economică între țara de origine și statele în care lucrează emigranții săi, deoarece ele reflectă legături economice, sociale și financiare stabile create prin migrația forței de muncă. 

Statistic vorbind, în expresie valorică apogeul transferurilor de bani din CSI efectuate în favoarea persoanelor fizice a avut loc în anul 2013, când acestea au depășit 1 miliard de dolari (1 055 mil. USD), din care Rusiei îi revenea o pondere de 98%^[7]. După anul 2014 însă a urmat o transformare profundă. Deprecierea rublei rusești, înăsprirea condițiilor de ședere și luarea a decizii arbitrare în raport cu migranții moldoveni aflați în Rusia, în paralel cu creșterea oportunităților de integrare pe piața muncii din Occident, a dus la o reorientare masivă a fluxului de remiteri. Războiul de agresiune pornit de Rusia în 2022 a accelerat și mai mult decuplarea migranților moldoveni de piața muncii din Rusia, astfel încât în anul 2025 valoarea remiterilor personale din CSI a constituit 32 milioane USD^[8]. Este adevărat că această sumă este subestimată de faptul că sistemul financiar rusesc este sub sancțiuni internaționale, ceea ce face complicat transferul banilor prin căi formale, însă acest factor nu schimbă imaginea generală prin care migrația în scop de muncă în Rusia a devenit o opțiune sporadică.

Subiectul remiterilor și mobilității forței de muncă a fost reflectat inițial și în acordurile din cadrul CSI, prin intermediul la Acordul privind călătoria fără vize ale cetățenilor CSI, semnat la Bișkek în 1992. Acordul dat a fost denunțat deja de Republica Moldova în anul 2025^[9] și la momentul respectiv inițial chiar a indus în opinia publică ideea că asta ar însemna regim de vize cu statele CSI. Realitatea însă este că Rusia, care la moment intervine cu „regrete” și declarații belicoase vizavi de retragerea Moldovei din diferite acorduri din cadrul CSI, a ieșit din acest acord încă la sfârșitul anului 2000, iar asta a stimulat ca statele CSI să se reorienteze spre acorduri bilaterale de eliminare reciprocă a regimului de vize. De fapt, acesta este un exemplu sugestiv despre faptul că nici chiar Rusia nu a văzut vreodată[ CSI ca o entitate veritabilă de integrare economică.

De ce retragerea din acordurile economice din cadrul CSI sunt inevitabile

În timp ce retragerea definitivă din organele statutare ale CSI a venit în primul rând în contextul nerespectării de către Federația Rusă a valorilor și principiilor fundamentale ale Comunității, prin care statele „recunosc și respectă reciproc integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor existente în cadrul Comunității”, retragerea din acordurile economice din cadrul CSI, în special Zona de Liber Schimb, este o condiție obligatorie pentru momentul aderării țării noastre la UE.

Principiul atribuirii competențelor din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene are o consecință directă pentru statele care aspiră să devină membre ale Uniunii: ele trebuie să fie capabile să transfere efectiv către UE acele competențe care, potrivit tratatelor, sunt exclusive sau sunt exercitate la nivelul Uniunii. În cazul Republicii Moldova, acest lucru înseamnă că, pe măsură ce avansează procesul de aderare, statul trebuie să elimine orice angajamente internaționale existente care ar limita sau ar intra în conflict cu exercitarea acestor competențe de către UE. Nu este vorba doar de o opțiune politică, ci de o condiție juridică de compatibilitate: un stat nu poate, simultan, să transfere competențe exclusive către UE și să rămână parte la acorduri care îi impun obligații paralele sau divergente în aceleași domenii.

Această logică este relevantă în raport cu acordurile economice din cadrul CSI, în special cele care vizează comerțul liber sau alte forme de integrare economică. Politica comercială comună și uniunea vamală sunt competențe exclusive ale UE, ceea ce înseamnă că, odată devenită stat membru, Moldova nu va mai putea menține acorduri comerciale autonome cu state terțe, inclusiv cele din CSI, dacă acestea nu sunt compatibile sau integrate în cadrul juridic al UE. 

În plus, acquis-ul comunitar presupune preluarea integrală a regulilor pieței interne și a politicilor comune, ceea ce necesită eliminarea oricăror regimuri preferențiale paralele sau a obligațiilor care ar putea afecta aplicarea uniformă a dreptului UE. Prin urmare, ieșirea din acordurile CSI nu este neapărat un act singular sau imediat, ci rezultatul unui proces de aliniere juridică și instituțională, în care Moldova trebuie să asigure că, la momentul aderării, nu mai există incompatibilități între obligațiile sale internaționale și cele care decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene.

Totodată, în contextul negocierilor cu UE privind Capitolul 29 - Uniunea Vamală, Republica Moldova ar trebui să promoveze o abordare pragmatică orientată spre atenuarea costurilor de ajustare pentru companiile moldovenești care încă depind, într-o anumită măsură, de piețele CSI. Deși acquis-ul UE nu permite menținerea pe termen lung a unor regimuri comerciale incompatibile cu politica comercială comună, experiența altor state candidate arată că pot fi negociate perioade de tranziție, mecanisme de adaptare graduală și instrumente de sprijin financiar pentru sectoarele vulnerabile. În acest sens, Moldova ar putea solicita calendare etapizate pentru anumite ajustări comerciale și vamale, măsuri temporare de susținere a exportatorilor afectați, precum și programe dedicate de creștere a competitivității și diversificare a piețelor de desfacere.

O asemenea abordare ar fi justificată inclusiv prin faptul că retragerea din acordurile economice ale CSI poate genera costuri semnificative pentru unele ramuri orientate tradițional spre aceste piețe. Din această perspectivă, negocierile ar trebui să urmărească nu derogări permanente de la regulile Uniunii Vamale, ci obținerea unor condiții de tranziție comparabile cu cele acordate anterior unor state precum Polonia, România sau Croația. Astfel de măsuri ar putea contribui la reducerea șocurilor economice pe termen scurt și ar oferi întreprinderilor moldovenești timpul și resursele necesare pentru integrarea deplină în piața unică europeană.

În concluzie, datele arată că relevanța economică a CSI pentru Republica Moldova s-a redus dramatic în ultimele două decenii. Comerțul extern s-a reorientat masiv către Uniunea Europeană și alte piețe globale, dependența energetică de Federația Rusă a fost diminuată considerabil, remitențele provenite din CSI au devenit marginale, iar așa-numitele investiții directe din Rusia reflectă în mare parte datorii istorice din sectorul gazelor, și nu investiții productive reale. În practică, datele arată că economia Moldovei este astăzi incomparabil mai puțin conectată la spațiul CSI decât în anii 1990 sau chiar 2010, iar principalele expuneri rămase sunt concentrate doar în câteva sectoare și categorii de produse specifice. Totuși, în pofida reducerii drastice a dependenței agregate față de CSI, persistă încă anumite expuneri sectoriale care necesită o gestionare atentă, inclusiv în contextul negocierilor de aderare la UE. Unele categorii de exporturi, precum fructele, băuturile alcoolice sau produsele farmaceutice continuă să depindă într-o măsură notabilă de piețele CSI, iar pe partea de importuri există dependențe ridicate la anumite categorii precum îngrășămintele.

Perspectiva ieșirii complete din CSI este una iminentă și fără multe ezitări în termeni de costuri de oportunitate, iar paradoxal, la acest rezultat cel mai mult a contribuit chiar Rusia. Dacă Kremlinul nu ar fi operat cu măsuri economice de tip „hard”, care nu au lăsat altă opțiune decât îndepărtarea și reorientarea atât pentru companiile moldovenești, cât și pentru Guvern, astăzi mizele ieșirii din CSI ar fi avut un preț mult mai mare. De facto însă, șocurile decuplării de CSI, în special piața rusă, au fost în mare parte deja absorbite în trecut. În același timp, Guvernul și opinia publică în ansamblu, ar trebui să evite radicalizarea în raport cu piețele și produsele din CSI. Lumea este în continuă schimbare, inclusiv și regimurile autoritare care păreau de neclintit. Având în vedere că produsele moldovenești se bucură în mod istoric de notorietate pe aceste piețe, este în interesul nostru să păstrăm ușa deschisă pentru viitoarele oportunități, pentru că în termeni economici, diversificarea rămâne cea mai bună soluție. 

---

^[1] https://parlament.md/ns-newsarticle-Parlamentul-a-susinut-retragerea-definitiv-a-Republicii-Moldova-din-organele-statutare-ale-Comunitii-Statelor-Independente.nspx

^[2] https://mfa.gov.md/ro/content/guvernul-aprobat-proiectele-de-legi-privind-denuntarea-acordului-de-constituire-comunitatii

^[3] https://belarus.mfa.gov.md/ro/content/despre-csi

^[4] https://rtais.wto.org/UI/PublicShowRTAIDCard.aspx?rtaid=762

^[5] https://energie.gov.md/ro/content/urma-auditului-extern-republica-moldova-nu-accepta-datoriile-istorice-ale-moldovagaz

^[6] https://energie.gov.md/sites/default/files/20230602_final_report_wr_fra_rev117725439.1.pdf

^[7] https://bnm.md/ro/content/conturile-internationale-ale-republicii-moldova-pentru-anul-2015-date-finale

^[8] https://bnm.md/ro/content/conturile-internationale-ale-republicii-moldova-trimestrul-iv-2025-date-provizorii

^[9] https://mfa.gov.md/ro/content/guvernul-republicii-moldova-denunta-sapte-acorduri-semnate-cadrul-csi

Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția mișcării civice Inițiativa Europeană.