Saltul Republicii Moldova de la maximă vulnerabilitate energetică, la independență energetică. Rolul surselor de energie regenerabilă în tranziția de mai departe
Rezumat executiv:
Pentru a crea un sector energetic competitiv și durabil, care să fie integrat în infrastructura și piețele energetice europene și care ar oferi suficientă securitate energetică consumatorilor, este necesar să avem un acces continuu la resurse energetice la prețuri accesibile. Astfel, Republica Moldova trebuie să continue și chiar să accelereze dezvoltarea sectorului energetic cel puțin în tempoul la care deja o face. Un element cheie în atingerea acestui deziderat este tocmai promovarea fiabilă și în sensul echilibrului de sistem a surselor de energie regenerabilă (SER).
Patru ani în urmă, puțini ar fi fost cei care se gândeau că în 2025, Republica Moldova deja avea să acorde finanțare către sectorul rezidențial, prin Casa Verde, pentru panouri fotovoltaice și instalarea bateriilor de stocare, împreună cu stații de încărcare a mașinilor electrice. La fel și către business – faptul că s-au alocat zeci de milioane de euro atât către business prin ODA, dar și către agricultori și fermieri (ADMA, AIPA).
Fiecare megawatt (MW) instalat de energie regenerabilă este încă un pilon la securitatea energetică și securitatea națională.
Problema
Trei decenii la rând, Republica Moldova s-a confruntat cu clasica dependență energetică față de Rusia - o singură sursă de gaze, un singur furnizor de gaze și coridor de aprovizionare. Or, astazi, nu mai vorbim de șantajul cu închiderea robinetului de gaze. Am ajuns să avem o piață mult mai transparentă, diversificată, interconectată și mult mai sigură, cu peste 22 de furnizori.
Republica Moldova importă aproape 100% din resursele energetice fosile (gaz, benzină, motorină, GPL, cărbune etc.) și aproximativ 60% din necesarul său de energie electrică, care, până în 1 ianuarie 2025, tot din aceeași sursă de gaz era produsă. Această realitate nu mai este prezentă. Din 16 martie 2022, odată cu conexiunea directă cu ENTSO-E, am revoluționat și piața de energie electrică, cu un acces direct la întreaga piață de energie electrică europeană, permițând, pentru prima dată, să livrăm în jur de 60% din necesarul Moldovei (malul drept) de curent electric din Romania.
Moldova se afla într-o poziție incredibil de vulnerabilă când Rusia și-a lansat invazia în Ucraina în februarie 2022. Am avut parte de efectul de domino: pandemia, războiul, criza refugiaților, inflație la 35%, criză economică, criza gazului natural (începută încă din 2021), două blackout-uri în 2022 și impactul final resimțit la prețurile de consum.
În ciuda acestor multiple crize, cert este că din 2021, țara noastră a trecut printr-o transformare radicală pozitivă în domeniul energetic, fără precedent. Așa cum spune Albert Einstein: „În mijlocul fiecărei crize, se află o mare oportunitate”.
Lipsa de know-how în achizițiile pe piețele regionale, dar și dezvoltarea în timp real a cadrului legal au fost adevărate provocări și surmontate din mers. Clasica dilemă „găina și oul” se aplica și în contextul dezvoltării pieței de energie și elaborării cadrului normativ în timp util pentru facilitarea procesului de accesare a piețelor europene, dar și de securitate în contextul achizițiilor strategice de către un singur furnizor. Or, aceste procese au fost dezvoltate în tandem.
Totodată, în domeniul regenerabilelor s-a reușit inimaginabilul. Avem capacități instalate de surse de energie regenerabilă (SER) de 8ori mai mari în raport cu ultimii patru ani și de 5 ori mai mare consumul de SER în energie electrică. Aceasta constiuie un ritm fenomenal de mare de instalare a regenerabilelor, remarcat, apreciat și dat drept exemplu atât de Bruxelles, cât și de toți partenerii internaționali (instituții bancare/financiare, organizații internaționale/regionale). De asemenea, Comunitatea Energetică a pus de două ori Republica Moldova pe loc de frunte în Raportul Anual de Implementare 2024, printre celelalte nouă țări [1], care au implementat cel mai bine acquis-ul european în energie.
2. Status quo
Aceste patru crize energetice au reușit să declanșeze această transformare radicală - Moldova a lansat prima licitație istorică pentru centrale eoliene și solare și are parte de investiții în sector fără precedent. Deschiderea investitorilor pentru dezvoltarea surselor regenerabile este încă un pas esențial către asigurarea unei securități energetice sporite pentru Moldova și aduce, de departe, cele mai mari investiții realizate vreodată în țară într-un timp mai scurt de patru ani.
Licitația pentru capacități mari de centrale eoliene cu o capacitate de până la 105 MW (8 oferte)și centrale fotovoltaice cu o capacitate maximă de 60 MW (24 de oferte), acordă investitorilor garanția că, timp de 15 ani, energia electrică produsă va fi achiziționată la preț fix.
Odată ce noile centrale electrice vor genera, ponderea energiei electrice din surse regenerabile va crește la aproximativ 16,6%, iar consumul de E-SER va crește la 30% după primul an de funcționare.
Rezultatele estimate: atragerea investițiilor private de aproximativ 190 M euro; crearea locurilor de muncă (circa 400 locuri cu normă întreagă în faza de construcție și circa 40 locuri de muncă echivalentecu normă întreagă pentru exploatare și întreținere); reducerea emisiilor de CO2 de circa 1,368,000 m.t.
Rolul dezvoltatorilor din piața liberă este semnificativ în atingerea capacităților instalate, cumulativ 858 MW putere instalată, întrucât aceștia au realizat și și-au asumat, în lipsa vreunui mecanism de sprijin, întreaga investiție.
Prin Contribuția Națională Determinată actualizată 2.0 din 2025, avem obiectivul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 70% față de nivelul din 1990 până în 2030. Sectorul energetic este responsabil pentru 2/3 din emisii, ceea ce impune prioritizarea măsurilor durabile de atenuare a schimbărilor climatice pentru toate entitățile energetice.
Cota RES în consumul final de electricitate (RES-E)
31,2%
RES în încălzire și răcire (H&C)
42,7%
Reducere GES pe malul drept
68,5% vs 1990
Capacități eoliene instalate
390 MW
Capacități fotovoltaice instalate
560 MW
3. Realizări
Figura 4. Capacități existente de producere a energiei electrice din E-SER la finele lunii august 2025, MW, Ministerul Energiei
Experiența ultimilor ani a demonstrat că dezvoltarea socio-economică durabilă este asociată cu atenuarea impactului negativ al schimbărilor climatice. Mai exact, acest lucru îl vedem și în UE, unde, prin prisma politicilor de climă ambițioase din ultimii ani, s-a realizat această decuplare între creșterea PIB-ului și emisiile mai mari, însemnând că prioritizarea durabilității în politicile economice vine cu un impuls pentru dezvoltarea economiei naționale.
Toate acțiunile întreprinse anterior au contribuit la evitarea unei crize energetice majore, printre care:
sincronizarea rețelei electrice naționale cu rețeaua ENTSO-E;
sporirea capacităților Energocom de a participa pe piețele din România pentru achiziția de energie electrică;
suportul semnificativ al României în asigurarea contractelor de procurare a energiei electrice pe termen lung, la prețuri preferențiale;
liberalizarea pieței, care a permis apariția furnizorilor nereglementați;
dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale, inclusiv permiterea racordării condiționate a centralelor electrice ale căror avize de racordare au expirat.
Modernizarea cadrului legal de promovare a SER, cu scheme suport pe preț (mecanisme de preț fix/contracte pentru diferență (CfD)) pentru capacitățile mari; scheme pe tarif fix (FiT); contorizare netă, pentru mici prosumatori[3], comunități energetice. Amendamentele aduse Legii energiei regenerabile din noiembrie 2023 au instituit cadrul de bază de piață care a fundamentat dezvoltarea de mai departe.
Facilități fiscale: 1) scutirea de TVA la lucrările de construcţie şi montaj al centralelor ce produc energie electrică din SER; 2) taxă vamală la import de 0% pentru diode, tranzistori şi dispozitive similare semiconductoare; dispozitive fotosensibile semiconductoare, inclusiv celule fotovoltaice chiar asamblate în module sau montate în panouri; diode emiţătoare de lumină; cristale piezoelectrice montate; 3) taxă vamală la import de 5% pentru baterii de stocare a energiei electrice.
Facilitarea procesului de obținere a actelor permisive: 1) responsabilizarea deținătorilor de avize de racordare, introducând obligația depunerii garanțiilor financiare la obținerea avizului; 2) modificările propuse la Codul Funciar nr. 22/2024 și anume instalațiile eoliene, de biogaz și cele pentru sistemele de stocare a energiei în baterii vor putea fi construite pe terenurile cu destinație agricolă. Or, tocmai această modificare, realizată încă din 2021, a și fost unul din factorii de bază, care a dus la atingerea a 605 MW capacități instalate de fotovoltaice.
4. Recomandăride la 2025 la 2030
Obiectivul de creștere a regenerabilelor instalate nu trebuie văzut izolat („stand-alone”), ci împreună cu instalarea și dezvoltarea a capacităților de stocare a energiei, mai ales electrice, care este și variabilă. În acest sens, Programul de Activitate al Guvernului „UE, Pace, Dezvoltare”[4] are obiectivul de „atingerea investițiilor private în energia regenerabilă până la 30% din totalul energiei electrice consumate”. Acest obiectiv coroborează necesitatea de instalare a capacității de cel puțin 275 MWa centralelor de echilibrare și a sistemelor de stocare a energiei.
Calendarul clar de licitații SER a adus predictibilitate către investitori asupra capacităților, tehnologiilor, regulilor bancabile (PPA/CfD standardizate, indexare prudentă), dar și deschidere pentru inovație și a necesarului investițional.
Rezultatele modelării au indicat că o capacitate eoliană suplimentară de 170 MW poate fi alocată la a doua licitație SER prin intermediul mecanismului preț fix/CfD și, adițional,cel puțin 22 MW/44 MWh pentru stocarea în baterii.Astfel, se lucrează actualmente la elaborarea licitației cu posibilitate de depunere a ofertelor începând cu februarie 2026.
Opțiune avansată de data aceasta: la licitațiile pentru capacități variabile - eolian, se cere co-instalarea obligatorie a BESS (sisteme de stocare a energiei în baterii).[5] Această măsură nu va avea acoperire investițională prin mecanismul de sprijin, întrucât este menită să reducă dezechilibrele negative și, adițional, permite dezvoltatorilor să participe la piața serviciilor de sistem și la echilibrarea pieței de energie electrică.
1)Interconexiuni noi și modernizarea rețelelor de transport și distribuție
Obiectivele 2030 sunt realizabile pe segmentul de decarbonizare dacă se vor prioritiza, în egală masură, și construcția liniilor electrice de 400 kV:
finalizarea construcției Liniei Independenței Energetice (LEA) Vulcănești – Chișinău până la sfârșitul anului 2025;
Bălți – Suceava (2027);
Strășeni – Gutinaș(2032).
Totodată, este necesară prioritizarea investițiilor în rețele (110/330 kV) și de distribuție. Programul de Guvernare subliniază și „modernizarea și sporirea rezilienței infrastructurii rețelelor de transport”, inclusiv prin digitalizarea rețelelor de distribuție și asigurarea unui nivel avansat de securitate cibernetică. Or, aceste priorități, prin cumul, vor ajuta țara să își îndeplinească țintele de consum de energie regenerabilă.
2) Flexibilitate - capacități de echilibrare și importanța stimulentelor fiscale menite să susțină integrarea BESS cât mai urgent
Capacitățile de echilibrare, în paralel cu operaționalizarea pieței de echilibrare/servicii de sistem (FRR/aFRR/mFRR) pentru a integra în siguranță SER, sunt priorități cheie.
BESS poate permite în continuare: reducerea dependenței de import; evitarea pierderilor economice și prevenirea prețurilor negative; flexibilitate și dispecerizare; facilitarea integrării în piața de energie; managementul congestiilor. Necesarul cumulativ de echilibrare la nivel de tehnologii este estimat la 246 MW.[6]
A se vedea mai jos și situația volumului de energie electrică generat și neconsumat în perioada zilei de Paște.
3) Lansarea piețelor: PZU și PPZ, precum și cuplarea piețelor, prin Operatorul Pieții de Energie (OPEM) cu cea europeană până în 2028
Crește lichiditatea, transparența, competitivitatea, reduce costul de achiziționare/vânzare a energiei electrice pe piața zilei următoare (PZU) și piața pe parcursul zilei (PPZ), facilitează stabilirea eficientă a prețurilor și integrarea SER și, în ultima instanță, va îmbunătăți stabilitatea sistemului . Totodată, acest lucru va contribui la creșterea lichidității piețelor la niveluri comparabile cu cele din UE.
Distribuția modernizată și descentralizarea sunt elemente cheie pentru racordarea prosumatorilor și „absorbția” SER la scară largă. Contorizarea inteligentă, platformele de date, automatizarea rețelelor împreună cu creșterea și agregarea flexibilității vor face posibilă integrarea volumelor mari de regenerabile și participarea activă a consumatorilor și prosumatorilor.
5) Încălzire și răcire cu SER (sisteme de alimentare centralizată cu energie termică și clădiri)
Extinderea spre soluții de SER non-variabile: waste-to-energy (energie produsă din deșeuri i.e. biogaz, încinerare), analiza pompelor de căldură și de stocare termică. Considerarea dezvoltării biogazului cu rol de echilibrare și utilizarea biomasei pentru cogenerare producerea energiei electrice(vezi 90 MW biogaz/biomasă), dar și exploatarea potențialului geotermal.
6) Electrificarea transportului rutier
Promovarea măsurilor de stimulare a mobilității electrice și a infrastructurii aferente.
7) Garanții de origine:
Moldova a aderat la sistemul regional al Comunității Energetice pentru garanții de origine (GO). A fost creat un registru electronic național al GO, iar garanțiile în sine vor dinamiza mai departe tot procesul de tranzacționare a energiei electrice regenerabile și crește atractivitatea pieței.
5. Riscuri
Războiul din Ucraina, care atinge în curând 4 ani – factorul ce determină o oarecare reticențăa investitorilor să își asume și să realizeze o investiție atât de semnificativă, așa cum sunt cele de regenerabile, și să asigure un flux de venit preponderent de-a lungul anilor.
O piață a forței de muncă încă în dezvoltare – indiferent de gradul de ambiție a măsurilor și programelor propuse de stat și investițiile realizate de privat – avem nevoie de o piață a forței de muncă pregătită pentru viitor. În funcție de necesarul investițional și a tipului de investiții – avem nevoie de pe acum de o foaie de parcurs care să sublinieze clar care sunt locurile de muncă de care vom avea nevoie urgent pentru realizarea tuturor investițiilor în sector până în 2050. Statu,l în deplină colaborare cu mediul privat și spațiul academic, ar trebui să formeze acest solid parteneriat public-privat-academic și să se orienteze spre asigurarea necesarului investițional.
Figura 6: Necesarul locurilor de muncă sub cele două scenarii din PNIEC 2025 WEM = with existent measures (scenariul de bază) și WPM = cu măsuri adăugate. Scenariul cu măsuri adăugate subliniază necesitatea locurilor de muncă a fi utilizate la instalații.
Asigurarea capacităților de bază (baseload), a absorbției excesului de energie regenerabilă și a construirii la timp a infrastructurii de transport – priorități esențiale pentru stabilitatea sistemului energetic, integrarea eficientă a noilor capacități SER și evitarea congestiilor care pot limita investițiile și crește costurile.
Asigurarea investițiilor în timp și pregătirea întregului lanț valoric - reprezintă o componentă fundamentală pentru o tranziție energetică coerentă, care necesită dezvoltarea simultană a capacităților de producere, stocare, transport, distribuție și a competențelor tehnice, astfel încât proiectele să fie implementate fără blocaje sau întârzieri.
Îmbunătățirea ratingului de credit al Republicii Moldova - un proces strategic ce va reduce costul capitalului, va atrage investitori și va facilita mobilizarea de finanțări pe termen lung necesare transformării sectorului energetic.
6. Implementare
Viziunea noastră pentru următorii 4 ani este clară: vom dezvolta un sector energetic sigur, competitiv, eficient, durabil, digitalizat, capabil să asigure securitate și energie la prețuri accesibile, în timp ce contribuie decisiv la neutralitatea climatică. Aceasta nu este doar o ambiție, cio necesitate pentru modernizarea economică și socială a țării și pentru integrarea deplină în piața și infrastructura energetică a Uniunii Europene. Tranziția energetică, ancorată în angajamentele noastre climatice, reprezintă o oportunitate pentru industria locală a serviciilor energetice, pentru dezvoltarea lanțurilor valorice și logistice destinate soluțiilor regenerabile și de eficiență energetică, precum și pentru crearea de locuri de muncă în noile segmente ale economiei verzi.
7. Constatări:
Republica Moldova a înregistrat progrese imense: de la una din cele mai vulnerabile țări din perspectiva securității energetice, la țara cu unul din cele mai rapide trenduri de instalare a regenerabilelor. Această performanță a fost determinată de conectarea rețelei Republicii Moldova la ENTSO-E, modernizarea infrastructurii energetice pentru a primi gaze naturale din diverse surse și construirea de linii de energie electrică pentru a consolida interconexiunea cu Uniunea Europeană.
În ultimii ani, Republica Moldova a demonstrat o voință politică puternică, dar și o ambiție consistentă de a implementa reforme ale pieței energetice ca o condiție prealabilă pentru tranziția energetică.
Până la sfârșitul anului 2024, peste 60% din consumul de energie electrică al Republicii Moldova era acoperit de centrala termoelectrică de la Cuciurgan (MGRES). Odată cu stoparea tranzitului de gaze naturale rusești prin Ucraina și decizia Gazprom de a nu identifica alte rute de transport, MGRES nu și-a mai putut îndeplini obligațiile contractuale. În ciuda riscurilor iminente și a crizei energetice majore întâmpinate, am dovedit că alături de prietenii și partenerii solizi precum UE, putem să absorbim aceste șocuri și să ne croim strategii și planuri de iarnă prin care să fi pregătiți de orice altă criză iminentă.
În prezent, sunt instalate peste 850 MW în capacități regenerabile, care în luna aprilie 2025 au generat peste 36% din consumul total de energie electrică, iar în 23 august 2025, ora 12:00 consumul a fost aproape acoperit deplin din SER.
Aceasta nu este doar o ambiție – este o necesitate pentru modernizarea economică și socială a țării și pentru integrarea deplină în piața și infrastructura energetică a UE.
Politica simultană menită să susțină în mod sustenabil această creștere organică a SER, alături de o dezvoltare cu același ritm ambițios reflectat la mecanismele de piață, dar și interconexiunile sistemului energetic al Republicii Moldova cu România și Ucraina sunt esențiale pentru securitatea energetică regională și integrarea regională.
Electrificarea masivă a consumului final de energie crește importanța sectorului electroenergetic și cu acest scop Republica Moldova crește esențial flexibilitatea pentru a gestiona capacități mai mari de SER variabile. Inclusiv prin realizarea acestui obiectiv vom ajunge să aducem investițiile cheie în economia țării.
Bibliografie
Surse primare
Guvernul Republicii Moldova, Hotărârea nr 86 din 26 februarie 2025 privind aprobarea Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice pentru perioada 2025–2030.
Parlamentul Republicii Moldova, Legea nr 10 din 26 februarie 2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
Guvernul Republicii Moldova, Hotărârea de Guvern nr 599 din 17 septembrie 2025 privind aprobarea limitelor de capacitate și a cotelor maxime de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile valabile până la 31 decembrie 2030.
European Commission, Republic of Moldova 2025 Report: Commission Staff Working Document Accompanying the Communication on EU Enlargement Policy SWD(2025) 758 (Brussels, 4 November 2025).
International Energy Agency, Ramping up Heat Pumps in Moldova: A Roadmap (IEA, Paris 2025), disponibil la <https://www.iea.org/reports/ramping-up-heat-pumps-in-moldova-a-roadmap>
Reuters, „Republica Moldova caută investiţii pentru centrale eoliene şi solare prin prima licitaţie” (16 august 2024), disbonibil la <https://www.reuters.com/sustainability/climate-energy/moldova-seeks-investment-wind-solar-plants-with-first-tender-2024-08-16/>
Tetra Tech ES Inc and Elia Grid International, Flexibility Assessment of the Moldovan Power System: Final Project Report (USAID Moldova (Moldova Energy Security Activity), Chişinău 24 April 2024), disponibil la <https://energie.gov.md/sites/default/files/mesa_flexibility_assessment_final_24_april_2024.pdf>
[1] Comunitatea Energetică - Raportul Anual de Implementare 2024 (capitol Moldova) — monitorizează țintele RES 2030 și reformele ce consolidează securitatea aprovizionării și integrarea pieței[1].
[2] Hotărârea de Guvern, nr. 86 din 26-02-2025 cu privire la aprobarea Planului național integrat privind energia și clima pentru perioada 2025-2030HG nr. 86 din 26.02.2025)
[3]prosumator de energie electrică din surse regenerabile – consumator final care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum și care poate stoca sau comercializa energia electrică din surse regenerabile produsă, cu condiția că, în cazul unui prosumator noncasnic de energie electrică din surse regenerabile, aceste activități nu constituie activitatea sa comercială sau profesională de bază; https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=151418&lang=ro#
[4] Programul de activitate al Guvernului Munteanu propus in data de 28 octombrie 2025, poate fi accesat aici.
[5] Hotărâre de Guvern nr. 599 din 17-09-2025 cu privire la aprobarea limitelor de capacitate și a cotelor maxime de capacitate în domeniul energiei electrice din surse regenerabile valabile până la data de 31 decembrie 2030.
[6]Evaluarea flexibilității sistemului energetic al Moldovei: raport final, 24 aprilie 2024. Necesarul de energie electrică de echilibrare este reflectat și în studiul USAID ”Analiza de flexibilitate a sistemului electroenergetic al Republicii Moldova” care subliniază că sunt necesare aproximativ 246 MW de surse de echilibrare, împărțiți în 72 MW rezerva automatică de restabilire a frecvenței (aFRR) și 174 MW rezervă manuală de restabilire a frecvenței (mFRR).