Articol semnat de:
Natalia Suceveanu, dr. în drept, conf. univ., expert asociat în dreptul UE, armonizarea legislației și proces legislativ
Carolina Bogatiuc, cofondatoare a mișcării civice „Inițiativa Europeană”

Analiză juridică și de politică europeană, iunie 2026

Am deschis oficial primul cluster (grup de capitole de negociere), iar logica de la Bruxelles spune acum că fiecare candidat avansează pe propriul merit. Este un pas important pentru parcursul european al Republicii Moldova. Dar la câteva zile distanță, aceeași procedură comună cu Ucraina pare să întârzie din nou pasul următor. Întrebarea nu mai este dacă ne separăm de dosarul vecin, ci ce fel de separare ne aduce cu adevărat înainte.

Pe 15 iunie 2026, la Luxemburg, Republica Moldova a deschis formal Clusterul 1, „Valori fundamentale”. Pe 18 și 19 iunie, la Bruxelles, Consiliul European a adoptat concluziile privind extinderea. Pe 22 iunie, la summitul Uniunea Europeană – Republica Moldova, președinta Comisiei Europene a confirmat principiul pe care Chișinăul îl urmărea de patru ani: odată deschis primul cluster, fiecare țară candidată este evaluată pentru sine, fiindcă fiecare are de implementat reforme diferite. În limbaj diplomatic, aceasta este decuplarea procesului nostru de cel al Ucrainei.

Pe 23 iunie, însă, deschiderea celorlalte clustere până la mijlocul lunii iulie a fost amânată, după ce un stat membru a refuzat să se asocieze poziției comune a celor 27. Republica Moldova nu este vizată de această rezervă, întrucât ea privește exclusiv dosarul Ucrainei. Și totuși a fost afectată, fiindcă instrumentul procedural – poziția comună a Consiliului și conferințele interguvernamentale organizate în paralel – rămâne, deocamdată, comun pentru ambele țări. 

Aici se află o distincție care trebuie analizată în termeni juridici, nu prin prisma percepției. Iar punctul de plecare este chiar ceea ce s-a decis la Consiliul European.

Decizia Consiliului European din iunie

Concluziile din 18 și 19 iunie au fost rezultatul unei negocieri îndelungate. În textul final, referirea la accelerarea aderării Ucrainei, formularea „cât mai curând posibil”, prezentă în proiectul de concluzii, a fost eliminată la solicitarea Ungariei. Rezerva nu a vizat Republica Moldova.

Cu toate acestea, sintagma a fost eliminată și din secțiunea consacrată Republicii Moldova. Motivul este unul de simetrie redacțională, fiindcă, pentru a menține un tratament formal egal între cele două dosare, statele membre au optat pentru un limbaj identic în ambele secțiuni. Punctul 54 al concluziilor salută deschiderea clusterului I și exprimă așteptarea deschiderii celorlalte clustere „în conformitate cu abordarea bazată pe merit”, fără referință temporală.

Această alegere de redactare nu reflectă o evaluare nefavorabilă a parcursului Republicii Moldova. Ea este consecința faptului că cele două dosare au fost tratate, până acum, printr-un limbaj și prin instrumente comune. Iar acesta este exact aspectul care merită examinat.

Două decuplări distincte

Confirmarea evaluării pe merit propriu și amânarea procedurală par, la prima vedere, contradictorii. În realitate, ele aparțin unor planuri diferite, iar distincția dintre acestea este esențială pentru înțelegerea parcursului nostru.

Prima este decuplarea de evaluare. Ea privește fondul. Progresul Republicii Moldova se apreciază pe baza propriilor reforme și a propriului merit, nu prin raportare la ritmul Ucrainei. Acest principiu a fost confirmat și este operațional.

A doua este decuplarea de instrument. Ea privește procedura, adică actul prin care se deschid efectiv clusterele, anume poziția comună a celor 27, conferințele interguvernamentale și pașii formali programați în paralel pentru ambele țări. Acest instrument rămâne, deocamdată, partajat.

Distincția are consecințe practice. Decuplarea de evaluare stabilește criteriul după care suntem apreciați. Decuplarea de instrument determină momentul în care putem avansa. Prima a fost realizată. A doua, nu încă. Constrângerea actuală nu ține de modul în care este evaluat parcursul nostru, ci de procedura prin care el se materializează.

De ce deschiderea clusterelor nu este o chestiune tehnică

Deschiderea clusterelor poate părea o etapă administrativă. În realitate, ea are natură politică. Fiecare deschidere de cluster necesită acordul unanim al celor 27, exprimat printr-un act formal. Regula unanimității conferă fiecărui stat membru posibilitatea de a întârzia, prin propria poziție, un pas procedural, indiferent de gradul de pregătire al candidatului.

Din acest motiv, asocierea dintre dosarul Republicii Moldova și cel al Ucrainei, deși a avut întotdeauna caracter politic și nu juridic, cele două state beneficiind de conferințe interguvernamentale separate, produce, prin instrumentul comun, efecte similare unei legături juridice. Atâta timp cât poziția comună și conferințele sunt tratate împreună, o rezervă privind un dosar afectează, în mod automat, și pe celălalt. Nu este necesară o decizie de cuplare, fiind suficient un instrument partajat și cerința unanimității.

Situația care a precedat deschiderea Clusterului 1 se regăsește, astfel, și în prezent. Deschiderea formală a acestuia a fost amânată ani de zile printr-o opoziție care viza Ucraina, iar aceeași dinamică se manifestă acum la nivelul clusterelor următoare. Mecanismul rămâne același, iar Republica Moldova resimte consecințele unei rezerve care nu o privește.

Soluția: decuplarea de instrument

Întrucât evaluarea pe merit propriu a fost confirmată, obiectivul nostru trebuie definit cu precizie. Nu solicitarea unui tratament pe merit, deja recunoscut, ci dezlegarea instrumentului procedural, astfel încât pașii formali privind Republica Moldova să nu mai fie condiționați de alinierea cu calendarul Ucrainei. 

Este important de precizat că această separare nu poate fi decisă de Republica Moldova. Ea depinde de statele membre ale Uniunii Europene, care hotărăsc dacă Republica Moldova și Ucraina sunt tratate prin aceleași proceduri sau prin proceduri distincte. Până acum, alegerea a fost menținerea unui tratament comun pentru ambele dosare.

Trei direcții se conturează.

Prima. Conferințe interguvernamentale separate pentru Republica Moldova. Precedentul există. În 2024, Uniunea a avansat în negocierile cu Albania, lăsând Macedonia de Nord în urmă, blocată de o dispută bilaterală care nu privea Albania. Republica Moldova poate solicita un tratament similar, anume o deschidere de clustere care se sprijină pe propria conferință interguvernamentală, fără a depinde de poziția comună aplicabilă ambelor dosare. Aceasta este decuplarea de instrument în plan procedural.

A doua. Tratarea separată a dosarului în actele colective. Atâta timp cât statele membre își exprimă poziția printr-un document comun pentru Republica Moldova și Ucraina, o singură rezervă poate bloca ambele dosare. Exact acest lucru s-a întâmplat atât în cazul concluziilor Consiliului European, cât și la 23 iunie. Soluția nu este ca Republica Moldova să obțină unanimitate în chestiuni care privesc Ucraina, lucru care nu depinde de noi. Soluția este ca dosarul Republicii Moldova să fie tratat separat. În acest fel, o rezervă privind un alt stat candidat nu ar mai putea întârzia parcursul nostru.

A treia. Susținerea poziției proprii, cu menținerea solidarității. Dimensiunea politică rămâne importantă. O solicitare de separare a procedurilor, formulată într-un mod nepotrivit, ar putea fi interpretată ca o distanțare față de un partener aflat într-o situație dificilă și ar putea afecta sprijinul statelor membre care susțin abordarea solidară a celor două dosare. Formula echilibrată nu constă în avansarea Republicii Moldova fără Ucraina, ci în principiul potrivit căruia fiecare stat candidat înaintează pe baza propriilor reforme și prin propria procedură, fără ca o rezervă privind unul dintre dosare să îl afecteze și pe celălalt. Solidaritate în ceea ce privește obiectivul, separarea procedurilor în ceea ce privește parcursul.

Concluzie

Decuplarea de evaluare a fost confirmată. Ea nu implică, în sine, deschiderea vreunui cluster. În schimb, separarea procedurii prin care Republica Moldova poate avansa rămâne de realizat, întrucât presupune ca pașii procedurali ai dosarului nostru să nu mai fie condiționați de cel al Ucrainei.

Republica Moldova dispune de un cadru juridic solid: screening finalizat, un cadru de negociere care garantează evaluarea pe merit propriu și șase clustere pregătite la nivel tehnic. Acest cadru nu mai are nevoie de confirmarea unui tratament corect, ci de o procedură care să permită aplicarea lui în practică.

Următorul obiectiv trebuie, prin urmare, formulat în termeni preciși: nu o nouă reafirmare a principiului meritului propriu, ci o conferință interguvernamentală care să permită deschiderea clusterelor pe baza pregătirii Republicii Moldova.

Evaluarea separată a fost recunoscută. Procedura comună a rămas. Atâta timp cât dosarul Republicii Moldova continuă să fie tratat prin același instrument procedural ca și cel al Ucrainei, principiul meritului propriu riscă să nu își producă pe deplin efectele în practică. Ceea ce se impune acum este un mecanism procedural distinct.

Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția mișcării civice Inițiativa Europeană.