În ultimele două săptămâni am discutat despre cum facem economia să crească prin exporturi, investiții și productivitate. Dar pentru ca aceste lucruri să funcționeze, avem nevoie mai întâi de o fundație solidă.

De aceea, al doilea capitol al Planului de Creștere este despre a lega Moldova, fizic și digital, de piața europeană și despre a oferi servicii publice de bază în toată țara.

Poziția noastră geografică este un atu imens: Moldova se află chiar la poarta Uniunii Europene. Însă acest avantaj se transformă în salarii mai bune și prețuri mai competitive doar dacă mărfurile circulă rapid și sigur până la graniță și mai departe, spre piețele UE. O șansă importantă în acest sens este integrarea Moldovei, din decembrie 2023, în rețeaua europeană TEN-T – scheletul rutier și feroviar al Uniunii. Această extindere ne conectează direct la coridoarele principale de transport europene și ne deschide acces la finanțări dedicate pentru proiectele-cheie.

Astăzi, rețeaua rutieră a Moldovei are aproximativ 10,5–10,7 mii km: circa 2,6 mii km drumuri naționale și peste 7 mii km drumuri locale. Însă, spre deosebire de statele membre UE, Moldova nu are încă niciun kilometru de autostradă finalizat.

 Experiența altor țări arată ce se poate face cu sprijin european. Polonia, de exemplu, a intrat în UE în 2004 cu doar 720 km de drumuri de mare viteză, dar în 2024 a ajuns la peste 5.100 km, aproape jumătate fiind construiți cu fonduri europene. România a pornit și mai modest – cu aproximativ 210 km în 2004, dar în 2025 va depăși 1.300 km, majoritatea finanțați în proporție de până la 85% din bani europeni.

Pentru Moldova, obiectivul realist în perioada 2025–2027 este modernizarea a câtorva sute de kilometri cu ajutorul Planului de Creștere al UE. Planurile actuale vizează aproximativ 500 km în lucru sau pregătire, în special pe legăturile cu România și pe axele nord–sud. Asta înseamnă drumuri mai sigure, termene previzibile și acces mai rapid spre piața europeană.