”COTA ZERO” TREBUIE CONTINUATĂ.
DE CE SCUTIREA LA IMPOZITUL PE VENIT NEDISTRIBUIT TREBUIE PERMANENTIZATĂ - Dumitru Alaiba
În ultimii ani, în plină instabilitate globală, companiile moldovenești și-au intensificat vizibil activitatea investițională.
Asta a crescut capitalizarea firmelor. Investițiile private, în creștere continuă de 6 trimestre, au avut o contribuție pozitivă la PIB, cu +0,9% în anul 2024. Iar statul nu a „ratat” bani la buget, ci a amânat o parte din încasări în sumă de 800 milioane lei.
Nu este un „boom investițional”, dar este o direcție sănătoasă. O economie care învață să crească prin investiții, nu prin consum, care facilitează companiile să devină mai puternice. Iar companiile puternice investesc pentru a produce și exporta mai mult, plătesc mai multe taxe și salarii mai mari angajaților.
Introducere
Planul de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană, are obiectivul ambițios de a dubla economia Republicii Moldova în următorul deceniu. Pentru a atinge acest obiectiv, o bună parte a Agendei de reforme se concentrează pe creșterea capacității sectorului privat de a investi în extinderea afacerilor, de a-și crește productivitatea și capacitatea de producție, competitivitatea și reziliența la șocuri. De asemenea, calitatea acestei creșteri este foarte importantă. Chiar și o economie în care creșterea este bazată pe consum și remitențe poate prezenta o evoluție aparent favorabilă a principalilor indicatori macroeconomici, inclusiv a PIB-ului. Totuși, Republica Moldova și-a asumat ambiția unei creșteri economice calitative și sustenabile, unde investițiile, nu consumul, sunt principala forță motrice.
Moldova a testat timp de trei ani modelul de impozitare a venitului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) doar la distribuirea dividendelor („cota zero” mai departe în text). Rezultatele pozitive ale primilor trei ani sugerează o creștere stabilă a investițiilor private, o contribuție pozitivă la PIB, capitalizarea accelerată a IMM-urilor, mai multă lichiditate în sectorul privat și o animare a productivității.
În ultimii ani, sentimentul investitorilor a fost afectat negativ de multiple crize generate de factori externi: criza pandemică, valul inflaționist, șocuri energetice, două secete devastatoare, războiul din Ucraina, criza refugiaților, dar și atacurile hibride fără precedent din partea Rusiei asupra Republicii Moldova în perioadele electorale din ultimii ani. Luate împreună, aceste evenimente generau un sentiment profund de incertitudine care a avut ca efect amânarea deciziilor investiționale - o atitudine prudentă din partea investitorilor, în special investitorilor străini.
În această perioadă dificilă dominată de crize suprapuse, „cota zero”, introdusă în 2023, a fost una din măsurile care a ajutat companiile moldovenești să se dezvolte și, de fapt, să crească, în pofida volatilității și incertitudinii accentuate. Însă principalele beneficii ale acestei reforme sunt de termen mediu și lung.
Continuarea măsurii de impozitare doar a profitului distribuit va crește capitalul firmelor moldovenești. Investiții în mașini, utilaje, tehnologie și salarii, vor declanșa după sine un lanț de evoluții pozitive - producție, exporturi și salarii în creștere, cu impact pozitiv asupra creșterii economice.
Important de subliniat, că această măsură nu trebuie văzută drept „încasări ratate” la bugetul public, ci mai degrabă o amânare a acestor încasări.
Pentru că măsura expiră în acest an (2025), se propune să îi fie conferit un caracter permanent, cu extinderea acesteia pentru companii mari, întrucât aceasta reprezintă un instrument esențial pentru susținerea creșterii economice, a atractivității investiționale, a antreprenoriatului și a rezilienței economice.
Context
Introdusă în anul 2023, cota zero la impozitul pe profitul nedistribuit pentru IMM a fost un răspuns la o perioadă caracterizată prin multiple crize care au lovit companiile moldovenești. Mai mult, răspunsul la această turbulență de termen scurt a coincis cu răspunsul la unul din principalele blocaje structurale ale economiei moldovenești - faptul că firmele noastre duc o lipsă cronică de capital pentru dezvoltare, iar accesul la acesta este încă defectuos și costisitor. Astfel, răspunsul la o criză de moment a ținut să adreseze și o problemă sistemică.
În 2023-2025, Republica Moldova a impozitat cu cota zero venitul nedistribuit ca dividende, adică banii pe care fondatorii decideau să îi țină în companie. În schimb, a fost impozitată în continuare retragerea profitului sub formă de dividende.
O fundamentare centrală a acestei reforme a fost că Republica Moldova nu trebuie să taxeze investițiile și crearea locurilor de muncă și să permită acumularea capitalului în companiile moldovenești. Or, taxând profitul care rămâne în companie, statul taxează anume investițiile, dezvoltarea, crearea locurilor de muncă. Taxând dividendele, statul taxează, în esență, consumul.
Până la reformă, companiile plăteau 12% impozit pe profit la sfârșit de an, iar ulterior, alte 6% pentru partea pe care fondatorii decideau să o distribuie sub formă de dividende. Astfel, se impunea o taxă cumulativă de 18% (12+6) pe venitul distribuit ca dividende.
După reformă, impozitul pe profitul nedistribuit a devenit 0%, fiind impozitat cu 18% doar profitul distribuit ca dividende.
Să luăm un exemplu. O companie înregistrează un profit la sfârșit de an de 1 milion de lei și fondatorii decid să retragă sub formă de dividende jumătate din profit, iar jumătate să o investească în dezvoltare. Până la reformă, statul ar fi taxat cu 12% profitul de 1 milion de lei (compania rămâne cu 880 mii lei), iar jumătatea (440 mii lei) distribuită ca dividende ar fi taxată cu alte 6% (fondatorii ar primi dividende în sumă de 413,6 mii lei). Compania are 440 mii lei pentru investiții.
După reformă, profitul la sfârșitul anului nu este taxat, iar partea distribuită ca dividend e taxată cu 18% (fondatorii primesc aceeași dividende de 413,6 mii lei). Compania are 500 mii lei pentru investiții.
Acest model de impozitare pune accent pe reinvestirea profiturilor și impozitează cu 0% banii care rămân în companie. O măsură pro-investiții care a arătat și primele rezultate.
„Cota zero” va fi o ofertă atractivă pentru investitori, va susține competitivitatea economiei și va crește atractivitatea regională a Republicii Moldova. La moment două state UE au ales asemenea model de impozitare - Estonia (introdus în 1999) și Letonia (introdus în 2018).
Experiența de implementare din două state baltice sugerează faptul că acest mod de impozitare are enorme beneficii de termen lung, fiind o clară măsură pro-investiții, care în timp ajută companiile locale să fie mai eficiente și mai productive, care încurajează antreprenoriatul și activitatea investițională.
Atât Estonia, cât și Letonia sunt recunoscute pentru ecosisteme exemplare de susținere și dezvoltare a antreprenoriatului, avânt medii vibrante pentru startupuri și asigurând condiții atractive pentru antreprenori - mici și mari, locali și străini.
Important de notat, impozitul 0% la profitul nedistribuit, (cota zero) este în primul rând un accelerator al investițiilor și în nici un caz nu trebuie privită ca o reducere a impozitelor. Pe termen mediu, creșterea productivității firmelor va contribui la extinderea bazei impozabile, în principal prin majorarea vânzărilor pe piața internă, ca urmare a sporirii capacităților de producție. Astfel, crește volumul TVA aferent mărfurilor și serviciilor produse pe teritoriul Republicii Moldova, care constituie aproximativ (doar) 12% din veniturile bugetare totale. Totodată, urmare sporirii fondului de remunerare a muncii, generate de salarii mai ridicate în companiile productive, se va majora și baza de impozitare a contribuțiilor salariale (impozitul pe venitul persoanelor fizice, contribuții de asigurări sociale și medicale), ce reprezintă circa 38% din totalul veniturilor publice.
Obiectivele inițiale ale reformei impozitului pe venit
Din start, în 2022, reforma impozitului pe venit a avut scopul de a anima sectorul Întreprinderilor Mici și Mijlocii și a țintit următoarele obiective principale:
- Creșterea capitalului companiilor
- Creșterea investițiilor - un pas în direcția unei economii bazate pe investiții.
- Creșterea productivității prin a capacității de producție
- Stabilitate și predictibilitate pe termen lung
- Atractivitate regională și competitivitate economică
Efectele reformei după trei ani
O măsură pro-investiții.
„Trebuie să trecem de la o economie bazată pe consum la o economie bazată pe investiții” - această frază a devenit clișeu și a fost, probabil, rostită cel puțin o dată de fiecare ministru al economiei din ultimii 20 de ani. Reforma impozitului pe venit pe care o discutăm este un pas ferm în această direcție.
Reforma deja a demonstrat faptul că susține companiile locale chiar și pe timp de crize. Într-o evoluție contra-ciclică, când factorii extern trăgeau economia în jos, în pofida incertitudinilor din ultimii ani, într-o perioadă instabilă, companiile moldovenești au manifestat un activism investițional fără precedent. Investițiile private au fost în creștere șase trimestre la rând și dinamica va continua și accelera în cazul permanentizării unei reforme care a determinat acest comportament al firmelor noastre. Din 2018, de când se colectează datele, investițiile private nu au cunoscut o asemenea perioadă stabilă de activitate investițională. Chiar și într-o perioadă de crize suprapuse, cum au fost ultimii ani, investițiile private au avut o contribuție pozitivă de aproape 1% la PIB în anul 2024. Putem doar să ne imaginăm ce evoluție am fi văzut dacă aveam parte de o perioadă mai calmă.
Fig 1: Investițiile private pe trimestre în Republica Moldova, 2018-2025
Lichiditatea suplimentară a companiilor s-a transformat practic imediat în investiții în active imobilizate - mașini, echipamente, mijloace de transport, tehnologie, softuri. Exact tipul de cheltuieli care conduc la creșterea productivității. Acestea au crescut în 2024 față de 2023 cu 12,4% (doar investiții private). În 2025 tendința a continuat, cu o creștere de aproape 26% în prima jumătate de an față de aceeași perioadă a anului 2024, chiar ținând cont de baza de comparație deja mare. Un semnal clar că mediul de afaceri a investit în pofida volatilității și a incertitudinii.
Totuși, ar fi o greșeală fatală să constatăm că avem un „boom investițional”. Comparat la nivel regional, Moldova încă duce o mare lipsă de investiții, mai avem de recuperat încă cel puțin un deceniu, iar asta înseamnă că acele măsuri care încurajează investițiile în economie, trebuiesc continuate.
Reforma care a adus (fragila) creștere economică pe plus
În anul 2024, Moldova a evitat pe muchie recesiunea, iar Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere modestă de +0,1%. Mult sub ceea de ce are nevoie țara noastră. Totuși, într-un scenariu în care investițiile private, în loc să crească cu 12,4%, ar fi fost cu zero creștere (precedenții doi ani acestea fiind în scădere continuă - vezi graficul de mai sus), anul 2024 s-ar fi soldat cu o descreștere a economiei de -0,8%, influențând negativ sentimentul economic și perspectivele de creștere pentru următorii ani. Iar, dacă investițiile private ar fi continuat tendința anului 2023, când au fost în descreștere cu 5,9%, PIB s-ar fi redus cu -1,3% (restul indicatorilor rămânând la același nivel).
Fig 2. Scenarii de evoluție a Produsului Intern Brut, 2024
În cazul în care această măsură s-ar elimina în anul 2026, investițiile private s-ar încetini, ca efect imediat. Pe fundalul investițiilor publice anemice și lente (în anul 2024 acestea au continuat să scadă - cu 9,3% față de anul 2023), această componentă a economiei (23% din PIB) ar trage în jos și PIB-ul.
Per ansamblu s-ar putea ca efectul celor trei ani să se disipeze rapid și să se rezume doar la un impact temporar asupra statisticii macroeconomice, în loc să devină o sursă sustenabilă și de durată lungă a creșterii economice.
Am transforma sectorul privat, care poate fi un motor al creșterii economice, în încă o frână a acesteia.
Capitalizarea IMM
O problemă centrală a companiilor moldovenești este accesul la capital - acest declanșator de evoluții pozitive în termeni de investiții, productivitate și creștere. Companiile noastre nu au acces la aceleași oportunități de a-și finanța, în condiții prielnice, proiectele investiționale, disponibile într-o economie dezvoltată. Capitalul pentru o companie înseamnă o posibilitate de dezvoltare mai rapidă, capacitate mai mare de a efectua investiții, fonduri disponibile pentru creștere și extindere, dar și o reziliență financiară ridicată în fața șocurilor externe și capacitate de a gestiona riscurile.
Datorită „cotei zero”, disponibile pentru IMM, în ultimii trei ani, în pofida crizelor cu impact direct pe economie, capitalizarea companiilor a crescut într-un ritm impresionant. Capitalul IMM a crescut stabil doar în ultimii trei ani, în primul rând datorită „cotei zero”, iar în cazul prelungirii măsurii date, acest proces va accelera și mai mult, asemenea unei avalanșe, arătând rezultate și mai bune pe următorii ani. Chiar și așa, o creștere de peste 20% a capitalului IMM în doar trei ani este impresionant.
Menținerea impozitului 0% la profitul nedistribuit va susține un proces pozitiv de capitalizare continuă a firmelor moldovenești.
Impact asupra veniturilor bugetare
Mai sus am descris câteva din principalele efecte pozitive ale reformei impozitului pe venit asupra economiei reale. Să vedem cât a „costat”.
Tabel: colectări impozit pe venit și dividende de la IMM, 2020-2025
| 2020 | 2021 | 2022 | 2023 | 2024 | 2025 (estimat) | |
| 12% impozit pe venit | 2,449,121 | 2,876,407 | 4,290,091 | 4,405,506 | 3,479,928 | 3,667,654 |
| 6% impozit dividende | 517,595 | 598,999 | 802,436 | 842,895 | 984,598 | 1,066,706 |
| TOTAL | 2,966,716 | 3,475,406 | 5,092,527 | 5,248,401 | 4,464,526 | 4,734,360 |
După cum se vede în tabelul de mai sus, în 2024, primul an în care IMM-urile au achitat taxe conform noului model în baza rezultatelor financiare din 2023, acestea au achitat cu 925 milioane lei mai puțin impozit pe venit, dar cu 140 milioane lei mai mult impozit pe dividende, impactul total fiind de aproximativ 800 milioane lei (40 milioane EUR).
Ținând cont de impactul pozitiv pe activitatea investițională (+12,4%), contribuția pozitivă la PIB și alte ramificații pozitive ale acestei reforme, s-ar putea ca aceștia să fie cei mai bine folosiți 800 milioane de lei. În special ținând cont de faptul că acesta nu este un venit „ratat” de stat, ci o încasare amânată. Statul oricum își va lua banii. Într-un interval de câțiva ani acest impact se va compensa din creșterea bazei impozabile și din încasările din alte taxe și impozite.
Dar beneficile mari sunt în viitor
Pentru a transmite un semnal pozitiv mediului de afaceri, investitorilor și publicului, dar și pentru a menține evoluția pozitivă din mediul privat, impozitul 0% pentru profitul nedistribuit, trebuie permanentizat. Asta poate fi cea mai mare și de impact decizie pe care noul guvern o poate lua pentru a susține creșterea economică sustenabilă, bazată pe investiții și productivitate.
Deși în primii trei ani măsura dată a arătat rezultate pozitive la costuri relativ joase, beneficiile principale ale acesteia sunt de termen mediu și lung și vor fi vizibile în următorii ani.
Mai jos doar câteva din efectele pozitive de termen mediu și lung la care trebuie să ne așteptăm în cazul menținerii acestui stimulent pozitiv pentru dezvoltarea sectorului privat.
1. Accelerarea capitalizării sectorului privat - efectul avalanșei.
Comparată cu dimensiunile companiilor europene, chiar și cea mai mare companie moldovenească devine pitic. Avem nevoie de un efect de durată care să determine creșterea companiilor noastre în dimensiune. Companiile noastre duc lipsă de capital, iar această reformă contribuie semnificativ la rezolvarea problemei.
Primii trei ani de reformă în care capitalizarea IMM a crescut cu pași rapizi, au arătat doar „vârful icebergului”. An de an, este de așteptat ca acest ritm să accelereze, iar împreună cu această evoluție, să pornească un cerc virtuos care să determine dezvoltarea companiilor moldovenești, contribuind la îndeplinirea principalei misiuni economice pe care o are Moldova în față - edificarea unei economii bazate pe investiții.
2. Susținerea investițiilor și accelerarea creșterii economice.
„Cota zero” accelerează dezvoltarea companiilor moldovenești. Primii trei ani de reformă au demonstrat că antreprenorii utilizează lichiditățile suplimentare alocând o parte din profitul nedistribuit pentru investiții. Investițiile private au contribuit cu aproape 1% la creșterea PIB, iar acest proces poate continua, menținând o dinamică pozitivă a economiei.
3. Susținerea producătorului autohton: productivitate și competitivitate.
Principala destinație a investițiilor private în ultimii trei ani a fost utilaje, echipamente, mijloace de transport, dar și proprietate intelectuală (software). Cu alte cuvinte, exact ceea de ce au nevoie companiile moldovenești pentru a-și crește productivitatea și competitivitatea.
Odată cu transformarea investițiilor în productivitate sporită, compania devine mai competitivă, produce și vinde mai mult. Astfel, pe termen mediu și lung această măsură susține producătorii autohtoni de bunuri și servicii.
4. Competitivitatea exporturilor.
Moldova colectează aproximativ două treimi din TVA din importuri și doar o treime - din bunurile produse pe loc. Măsura propusă scoate o parte din povara fiscală de pe producătorii autohtoni, ajutându-i să fie mai competitivi în fața produselor de import.
Prin permanentizarea acestui model de impozitare a venitului, se introduce o măsură de termen lung pentru echilibrarea graduală a balanței comerciale. Competitivitatea bunurilor produse în Moldova va avea de câștigat, lucru care se va reflecta pozitiv și asupra dinamicii comerțului exterior.
5. Impact pozitiv pe Contul Curent.
Moldova are o problemă de termen lung - un deficit al contului curent. Investițiile efectuate, deși au inițial un impact negativ pe contul curent din contul importului echipamentelor și utilajelor, necesare pentru investiții noi, în timp vor contribui într-un mod sustenabil la diminuarea deficitului prin activarea de noi capacități de producție și, implicit, de export.
6. Simplificare și predictibilitate.
Pe lângă beneficiile economice, această măsură contribuie la efortul permanent de simplificare a sistemului fiscal din Republica Moldova, caracterizat prin prea multe regimuri fiscale, prea multe taxe și prea multe scutiri, rezultând într-un sistem complex, costisitor și greu de înțeles, de conformat, dar și de administrat.
Odată cu permanentizarea acestei măsuri companiile noastre vor obține acel nivel de predictibilitate a condițiilor care să le permită să-și planifice și efectueze mai ușor investiții multianuale luând în calcul faptul că vor dispune de 12% din lichidități în plus la sfârșitul anului în cazul reținerii profitului. Astfel, accelerăm și mai mult activitatea investițională.
7. Reziliența la crize a sectorului privat.
Reziliența unei economii începe de la rezistența la șocuri a unei mase critice de companii care fac parte din acea economie. „Cota zero” a demonstrat și faptul că antreprenorii utilizează lichiditățile prudent, construindu-și rezerve și gestionând mai eficient perioadele de incertitudine. Este greu de estimat exact în ce măsură „cota zero” a ajutat companiile noastre să treacă peste șocurile din ultimii ani, dar este și ușor de acceptat contribuția ei pozitivă.
8. Atractivitate regională.
În ultimii ani, „cota zero” a fost unul din principalele mesaje ale țării noastre pentru investitori. Doar două state din UE au un asemenea model de impozitare cu 0% a profitului nedistribuit. Moldova poate deveni mai competitivă, fiind unica țară în regiune cu o asemenea ofertă. Asta va crește atractivitatea investițională a țării, susținând efortul de atragere a investițiilor străine printr-o politică fiscală eficientă și atractivă. Combinat cu o rată foarte atractivă de doar 18% (față de 22% în Estonia și 25% în Letonia), oferta noastră devine convingătoare.
9. Creștere economică sustenabilă.
Trecerea „de la o economie bazată pe consum la o economie bazată pe investiții” înseamnă să încurajăm mai mult investițiile, iar politicile fiscale sunt printre cele mai eficiente instrumente. Companiile noastre au demonstrat în ultimii trei ani faptul că au o sete mare de investiții. Putem începe prin a nu le impozita investițiile. Investițiile realizate de companiile moldovenești vor stimula creșterea economică prin mai multe canale macroeconomice: pe de o parte, prin majorarea cererii agregate, ca urmare a creșterii formării brute de capital fix și a activității în sectoarele conexe, iar pe de altă parte, prin sporirea productivității, determinată de modernizarea proceselor tehnologice și adoptarea inovațiilor. În același timp, investițiile vor contribui la creșterea veniturilor populației, prin crearea de locuri de muncă și majorarea salariilor, ceea ce va impulsiona consumul intern. Având un efect pozitiv asupra competitivității externe, investițiile private vor favoriza creșterea exporturilor și reducerea dependenței de importuri, atenuând valoarea negativă a balanței comerciale, care în prezent are o contribuție negativă la creșterea economică.
Republica Moldova avansează rapid spre Uniunea Europeană și interesul existențial al țării noastre este să ajungem membru deplin al UE cât mai curând posibil. Planul de Creștere a Moldovei, susținut de UE este o oportunitate imensă pentru economia noastră. Agenda de Reforme este una din cele mai ambițioase foi de parcurs pentru creșterea competitivității economiei noastre, iar resursele disponibile trebuiesc folosite pentru edificarea unei economii bazate pe investiții. O economie competitivă, dinamică, capabilă să joace un rol activ pe piața unică a UE, iar asta înseamnă să accelerăm dezvoltarea companiilor moldovenești. „Cota zero”, după cum demonstrează rezultatele descrise succint mai sus, este una din soluțiile puternice pentru a atinge acest obiectiv.
Alte noutăți
