Carolina Bogatiuc, cofondatoare a mișcării civice „Inițiativa Europeană”

Ieri a avut loc o nouă Conferință Interguvernamentală dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Aceste conferințe sunt reuniunile oficiale în care statele membre ale Uniunii Europene decid dacă o țară candidată poate avansa în procesul de aderare.

Cu alte cuvinte, este momentul în care cele 27 de state membre trebuie să ajungă la aceeași concluzie și să spună oficial:

„Da, Republica Moldova poate merge mai departe.”

De această dată, decizia a vizat deschiderea negocierilor pentru Clusterul 1 – Fundamente.

De ce este acest grup de capitole atât de important?
Pentru că el reunește domeniile care stau la baza întregului proces de aderare: justiția, statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice, combaterea corupției, drepturile fundamentale și securitatea.

Poți adopta reguli noi în economie, energie, agricultură sau transport. Dar toate acestea funcționează doar dacă există instituții care aplică legea, dacă justiția este credibilă și dacă cetățenii au încredere că regulile sunt respectate de toată lumea.

Tocmai din acest motiv, acesta este singurul cluster care se deschide la începutul negocierilor și rămâne deschis până aproape de finalul procesului.

Ce este documentul aprobat ieri?
Pe lângă decizia politică, statele membre au aprobat și așa-numita Poziție Comună a Uniunii Europene (Common Position).

Acest document este important deoarece arată cum vede Uniunea Europeană situația actuală a Republicii Moldova.

Pe de o parte, recunoaște progresele realizate în ultimii ani.
Pe de altă parte, stabilește foarte clar care sunt așteptările pentru perioada următoare și ce rezultate trebuie obținute pentru ca negocierile să avanseze.

Este, într-un fel, foaia de parcurs pe care Uniunea Europeană o pune pe masă pentru următorii ani.

Ce sunt „interim benchmarks”?
Aici se ascunde probabil cea mai importantă parte a deciziei de ieri.

Uniunea Europeană stabilește o serie de obiective intermediare pe care Republica Moldova trebuie să le atingă înainte de a putea avansa mai departe în negocieri.

Dacă procesul de aderare ar fi un maraton, acestea ar fi punctele de control de pe traseu.

Nu ajunge să pornești la drum și nici să spui că te îndrepți în direcția corectă. La anumite etape trebuie să demonstrezi că ai parcurs distanța și că ai ajuns unde trebuia.

În cazul Republicii Moldova, asta înseamnă progrese măsurabile în domenii precum justiția, combaterea corupției, funcționarea instituțiilor democratice, protecția drepturilor fundamentale sau combaterea crimei organizate.

Și aici apare o diferență importantă față de modul în care era privit procesul de extindere în trecut.
Accentul nu mai este pus doar pe adoptarea reformelor, ci pe rezultatele pe care acestea le produc.

Nu este suficient să adopți o lege.
Nu este suficient să creezi o instituție.
Nu este suficient să aprobi o strategie.

Uniunea Europeană vrea să vadă că regulile sunt aplicate, că instituțiile funcționează și că schimbările se simt în practică.

Tocmai de aceea, multe dintre obiectivele stabilite în acest document nu se referă doar la ceea ce trebuie adoptat, ci și la ceea ce trebuie demonstrat prin rezultate concrete.

De ce insistă atât de mult Uniunea Europeană pe aceste aspecte?
Pentru că experiența extinderilor anterioare a arătat că adoptarea reformelor este doar primul pas.
Partea mai dificilă este menținerea lor în timp.

În multe cazuri, statele candidate au făcut progrese importante înainte de aderare, însă după obținerea statutului de membru ritmul reformelor a încetinit sau unele probleme au reapărut.

Din acest motiv, la Bruxelles se discută tot mai mult despre mecanisme de salvgardare pentru viitoarele extinderi.

Ce este un mecanism de salvgardare?
Cel mai simplu exemplu este permisul de conducere.

Atunci când obții permisul, demonstrezi că îndeplinești condițiile necesare pentru a conduce.
Dar asta nu înseamnă că verificările se opresc în acel moment.

Dacă încalci regulile în mod repetat, există mecanisme prin care anumite drepturi pot fi suspendate sau limitate.

În aceeași logică, Uniunea Europeană încearcă să construiască un proces de extindere care să nu fie doar despre îndeplinirea unor condiții înainte de aderare, ci și despre capacitatea unui stat de a menține aceste standarde pe termen lung.

Cu alte cuvinte, aderarea este privită tot mai puțin ca o linie de sosire și tot mai mult ca începutul unei responsabilități comune.

Care este mesajul principal al deciziei de ieri?
Dincolo de termenii tehnici, decizia de ieri transmite un mesaj destul de simplu.
Uniunea Europeană consideră că Republica Moldova este pregătită să continue acest parcurs.

Dar, în același timp, reamintește că următoarele etape vor depinde mai puțin de intenții și mai mult de rezultate.

În anii care urmează, succesul procesului de aderare nu va fi măsurat prin numărul documentelor adoptate, ci prin capacitatea instituțiilor de a funcționa mai bine, de a oferi servicii mai bune cetățenilor și de a aplica regulile în mod consecvent.

Acesta este testul care începe odată cu deschiderea Clusterului 1.

Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția mișcării civice Inițiativa Europeană.