Carolina Bogatiuc, Cofondatoarea ”Inițiativei Europene”

Reuniunea de la Lviv din 11 decembrie, unde s-au întâlnit miniștrii pentru Afaceri Europene împreună cu Comisia Europeană, a oferit câteva indicii importante despre direcția procesului de extindere.

În declarația comună, comisarul european Marta Kos și vicepremierul ucrainean Taras Kachka au subliniat două mesaje centrale: sprijinul UE pentru Ucraina rămâne puternic și extinderea este tratată ca o investiție geostrategică în securitatea continentului.

Pentru Ucraina, Comisia a prezentat un pachet foarte clar de 10 reforme obligatorii în domeniul justiției, anticorupției și funcționării instituțiilor. Vorbim despre modificări în Codul de procedură penală, consolidarea procuraturii anticorupție, numirea judecătorilor cu implicarea experților internaționali și întărirea controlului intern al instituțiilor publice. Sunt reforme tehnice, complexe, dar esențiale pentru a putea deschide și menține capitolele de negociere.

Deși procesul formal de deschidere a negocierilor pentru Ucraina este blocat de unele state membre, partea tehnică avansează. UE a adoptat o formulă mixtă: blocaj politic la nivelul Consiliului, dar progres rapid în negocierile tehnice, astfel încât atunci când va exista consens politic, Ucraina să poată avansa imediat.

Ucraina și mesajul constant al lui Zelensky.

Președintele Zelensky subliniază în mod repetat că parcursul Ucrainei și al Republicii Moldova trebuie să fie „simultan și strâns coordonat”. Este o linie politică fermă: securitatea regiunii depinde de apropierea ambelor state de UE, iar în ochii Kievului, Moldova este parte a aceluiași pachet strategic. Acest lucru transmite un semnal important către statele membre: extinderea în Est nu poate fi fragmentată.

Republica Moldova: unde suntem în realitate?

Moldova a finalizat screening-ul (analiza detaliată a legislației față de acquis-ul UE) pentru toate cele 33 de capitole. Totuși, niciun capitol nu este deschis oficial, din motive politice la nivelul UE, nu din cauza unei întârzieri tehnice din partea Chișinăului.

În acest context, UE și Moldova au trecut la un model practic: negocieri tehnice informale, adică lucrăm deja pe conținutul capitolelor, chiar dacă ele nu sunt declarate oficial „deschise”. Moldova discută în prezent cu UE pe trei clustere mari: valori fundamentale, piața internă și relații externe.

Aceste discuții includ recomandări detaliate despre ce legi trebuie ajustate, cum trebuie consolidate instituțiile și ce capacitate administrativă este necesară pentru transpunerea acquis-ului. Practic, Moldova lucrează deja ca o țară aflată în plin proces de negociere.

Pe 16 decembrie, Președinția daneză a publicat un document de concluzii privind extinderea, asumat la nivel de Președinție, și nu de Consiliu, pentru că statele membre nu au reușit să ajungă la unanimitate. În acest text, danezii confirmă recunoașterea celor trei „roadmaps” pentru Ucraina și Republica Moldova și apreciază progresele tehnice făcute de ambele țări. Punctul 11, valabil pentru toți candidații, reafirmă angajamentul Uniunii de a oferi un parcurs clar și predictibil către aderare și subliniază importanța conferințelor interguvernamentale ca momente politice-cheie în negocieri. Totuși, fiind un document al Președinției și nu o decizie a Consiliului, rămâne de văzut, în concluziile oficiale ale Consiliului European din următoarele zile, cât din acest text va fi preluat și asumat de toate statele membre.

Când procesul oficial nu avansează, dar poate fi gestionat.

Faptul că procesul formal nu avansează este, desigur, o problemă la nivel politic, dar este una gestionabilă atâta timp cât Moldova continuă să recupereze pe partea tehnică. Dacă ne aliniem legislația la acquis-ul UE, ne întărim instituțiile și ne organizăm administrația astfel încât să poată aplica regulile europene, atunci, în momentul în care va exista acord politic în Consiliul UE, capitolele pot fi deschise și închise mult mai rapid.

UE folosește acest model de lucru exact în situațiile în care progresul politic este încetinit: nu blochează reformele, ci le mută într-o zonă tehnică, unde cooperarea poate continua fără întreruperi, iar țările candidate pot folosi timpul pentru a se pregăti mai bine.

Ce presupun „negocierile tehnice”?

Moldova primește liste concrete de reforme pentru fiecare cluster.

Aceste reforme sunt parte din condițiile de viitor pentru deschiderea capitolelor.

Ministerele, agențiile și instituțiile lucrează deja la ajustări legislative și administrative.

UE verifică periodic dacă există capacitate reală de implementare, nu doar intenții.

Totul se pregătește pentru „ziua în care” Consiliul UE va aproba deschiderea formală.

Pe scurt: Moldova se pregătește în avans, ca să nu piardă timp atunci când decizia politică va fi luată.

Ce înseamnă „costul contextului regional” pentru cele trei părți.

Pentru UE: o abordare flexibilă, mai rapidă, dar și mai exigentă. Reformele cerute sunt mult mai precise și mai greu de evitat. Pentru Ucraina: reforme complicate în timp de război, sub monitorizare externă strictă. Pentru Republica Moldova: menținerea ritmului reformelor într-un context intern fragil și pregătirea tehnică fără a avea garanția că decizia politică la nivel european va veni imediat.

Concluzia: reuniunea de la Lviv arată cum arată noua extindere a UE: tehnică, rapidă, strict monitorizată și profund legată de securitatea continentală. Ucraina primește o listă de 10 reforme grele. Moldova, deși nu are capitole deschise, lucrează deja la conținutul lor, iar avansarea tehnică continuă, indiferent de blocajele politice.

Mesajul Ucrainei este: Moldova și Ucraina trebuie să avanseze împreună. Aceasta este noua realitate a extinderii și poate fi, pentru Moldova, un avantaj strategic dacă ritmul reformelor rămâne constant.